Drumul spre alegeri anticipate

La rândul său, președintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcția de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

Intenția PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susținerea președintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzațiile că a fost ofițer acoperit și scandalul votului din diaspora.

Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradițional de atacuri ale președintelui și au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA și în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaște dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcției de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

Curentul de opinie care susține schimbarea totală și rapidă a puterii, prin orice mijloace, și aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în fața celui mai moderat, care susținea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiții de presiune mediatică și politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deși mai puțin recunoscut, este și acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL și fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiți, fie lupte de orgolii între foștii peneliști și foștii pedeliști.

Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenție de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu și a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepții acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislației electorale în așa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.