Drumul Mătăsii începe cu Rompetrol

„CEFC va plăti 680 de milioane de dolari pentru achiziția a 51% din acțiunile KMGI și reprezentanții companiei din China spun că minimum 3 miliarde de dolari vor fi investite în următorii cinci ani“, a fost informația principală din comunicatul de presă transmis în cursul săptămânii trecute de KazMunayGas și China Energy Company Limited, ce avea să confirme zvonurile legate de achiziția chinezilor, ce au început să fie vehiculate în presa internațională încă de la finalul lui 2015. Companiile anunțau faptul că vor face investiții strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI (acționarul principal al Rompetrol) și vor pune bazele unui fond de investiții și dezvoltare în energie, vor achiziționa mai multe benzinării la nivel global, iar în următorii cinci ani cel puțin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu țintele strategice ale companiei.

Anunțul vine în contextul în care, la finalul anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere, parte din acorduri comerciale mai ample semnate de liderii politici din Kazahstan și China în energie și telecomunicații în valoare de peste patru miliarde de dolari. Sub denumirea Silk Way (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naționale din Kazahstan și al companiei din China – CEFC – in cadrul KMGI se va dezvolta având ca bază KMGI și subsidiarele sale, iar, potrivit înțelegerii, compania din China își asumă o serie de obligații, precum realizarea de investiții pentru dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană și în țările aflate pe traseul Drumului Mătăsii, o inițiativă care presupune dezvoltarea unui lanț valoric integrat din China până în centrul și vestul Europei. Proiectele ce urmează a fi dezvoltate se vor baza pe activele și operațiunile coordonate în Europa de KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group.

Profesorul universitar doctor Mircea Coșea este de părere că, în acest context, Rompetrol devine un cap de pod pentru mult vehiculatul Drum al Mătăsii, în contextul unor politici europene ce se opun unor schimburi comerciale cu chinezii. „Politica chineză după anul 2007 a trecut la pătrunderea în Europa pe căi ocolite. Relațiile economice dintre România și China nu au trecut până acum peste stadiul de declarații, au fost foarte multe intenții de legături, dar ele nu s-au concretizat decât parțial și foarte târziu – Cernavodă, căile ferate, toate investițiile chineze în România au fost făcute de România cu o foarte mare teamă fiindcă țara noastră este una dintre țările cele mai temătoare referitoare la politicile Uniunii Europene – Ungaria și celelalte țări baltice au mult mai multe investiții chineze“, explică profesorul referindu‑se la numeroasele discuții legate de potențiala intrare a chinezilor pe piața locală, mai ales în perioada guvernării Ponta.

Mircea Coșea observă cum în România există o politică chinezească încă de acum 25 de ani – axată pe echilibrarea balanței energetice. „China este o țară cu resurse energetice puține și mai ales bazate pe cărbune. A făcut progrese din acest punct de vedere cu Rusia – prin conductele rusești ce aprovizinează China, cu rezultate mediocre însă, iar acum intrarea ei în Europa se realizează ocolit prin intermediari.“ Exemplul României este unul foarte clar în acest sens, potrivit profesorului. El observă că acum trebuie să apreciem cu destul de multă modestie intrarea Chinei cu 51% în compania kazahă, aceasta nefiind o chestiune foarte importantă din punct de vedere economic și, din punct de vedere al relațiilor cu România nu reprezintă un mare pas înainte. „Este totuși un început care ar putea să ne atragă atenția – următorul pas după părerea mea ar fi Cernavodă – China ar pune astfel un picior important în industria petrochimică și energetică a Europei – în condițiile în care Europa este sub teroarea presiunilor Rusiei.“

Analistul subliniază importanța afluxului de capital din China, în condițiile războiului energetic dintre Rusia și Europa, ce arată că strategia chineză este globală. „Este vorba despre o luptă globală, un război energetic care după părerea mea se va declanșa prin anul 2025 – pentru că mai există un lucru pe care ar trebui să îl luăm în calcul  – anume că Rusia lucrează foarte intens pentru fixarea prețului petrolului pe piața rusească“. Mircea Coșea nu vede deocamdată o implicare sau alte consecințe în legătură cu economia României, însă observă că realist vorbind, capitalul din China este binevenit. „Banii care vin din afară sunt interesanți, indiferent de canalul pe care vin, deocamdată suntem într-un moment extrem de dificil al economiei, nu am reușit să atragem fonduri europene, nu am reușit să facem investiții, nu putem face investiții din propriul buget și avem neapărat nevoie de acești bani.“

Profesorul Micea Coșea consideră că „dacă lucrurile vor merge bine probabil vom asista și la alte investiții indirecte – însă chinezii vor întâmpina întotdeauna o barieră din partea Uniunii Europene, pentru că, dacă pentru alte țări aceste investiții au mers mult mai ușor, investițiile chineze în Polonia, în Ungaria, în țările baltice sunt mult mai importante, dar noi mereu ne cramponăm de ce ni s-a spus de la Bruxelles cu un catolicism mai mare decât al Papei“. Profesorul exemplifică poziționarea UE referitoare la investițiile chineze în cadrul comunității europene prin valul de reacții stârnit la vizita premierului Ponta în China, reacții ce sugerau că astfel de colaborări comerciale încalcă anumite reguli. Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, vede mai ales avantaje în această tranzacție. „Din punct de vedere avantaje, vorbim despre un jucător financiar foarte mare, mult peste potențialul financiar al lui KMG și vorbim iarăși despre o companie care din punct de vedere strategic provine dintr-o țară foarte mare – care de-a lungul istoriei nu a fost o țară ostilă României, ci dimpotrivă.“ Totuși, el consideră că statul român ar putea fi un negociator mai bun în discuțiile referitoare la aceste tranzacții. „Regret faptul că statul român a ales să fie un spectator mai mult decât un jucător în aceste discuții“, explică Nicolescu.