Dronele, roboții și senzorii purtabili bazați pe inteligență artificială pot revoluționa siguranța la locul de muncă?

Inteligența artificială, prin drone, roboți și dispozitive purtabile, are potențialul de a transforma semnificativ siguranța la locul de muncă, prevenind accidentele și îmbunătățind monitorizarea riscurilor în timp real. Deși aceste tehnologii pot reduce pericolele în industriile cu risc ridicat și pot sprijini sănătatea lucrătorilor, ele ridică și probleme legate de confidențialitate, etică și securitatea locului de muncă. Pentru a valorifica beneficiile IA, este esențială dezvoltarea unor reglementări clare care să protejeze drepturile și bunăstarea angajaților.

Aproximativ 60% dintre angajații canadieni se pot aștepta ca locul lor de muncă să fie transformat prin inteligența artificială (IA). Pentru mulți, IA va completa, mai degrabă decât să înlocuiască, munca lor. Pentru unii, ar putea preveni boala, rănirea sau chiar moartea.

Acest lucru ar putea însemna o asistentă care poartă un tricou echipat cu senzori pentru a-i monitoriza postura zonei lombare în timpul unei programări la spital. Ar putea fi un algoritm care monitorizează nivelul de zgomot într-o fabrică de oțel, pentru a preveni pierderea auzului în rândul muncitorilor. Sau ar putea fi o mănușă robotică ce îi ajută pe lucrători să evite leziunile cauzate de mișcări repetitive pe o linie de asamblare.

Într-o analiză din The Conversation, se arată cum sectoarele cu risc ridicat, precum construcțiile, petrolul și gazele, mineritul și industria grea, ar putea avea cel mai mult de câștigat din introducerea IA la locurile de muncă. În aceste domenii, muncitorii suferă în număr mare de pe urma accidentărilor grave, în ciuda deceniilor de reglementări privind siguranța. Căderile, accidentele cu echipamente neconforme sau cu defecte, efortul repetitiv și expunerea la riscuri de mediu și psihosociale fac parte din natura muncii.

La nivel global, au loc cel puțin 60.000 de accidente mortale pe șantierele de construcții în fiecare an. Numai în Columbia Britanică, industria construcțiilor a raportat peste 15.200 de cereri de despăgubire pentru accidente grave între 2015 și 2024.

Sistemele de IA – precum învățarea automată și modelele lingvistice de mari dimensiuni – pot depăși cu mult practicile tradiționale de sănătate și securitate în muncă, cum ar fi inspecțiile, instruirea și auditul. Ele se pot adapta la condiții în schimbare, pot monitoriza continuu riscurile și pot oferi suport decizional în timp real, ajutând la anticiparea și prevenirea accidentelor înainte ca acestea să se producă.

Dar aceste tehnologii aduc și riscuri – pentru sănătatea psihologică, confidențialitate și drepturile lucrătorilor. Canada și alte state trebuie să dezvolte acum cadre solide de guvernanță pentru a asigura siguranța și bunăstarea angajaților.

Căști inteligente, bocanci, senzori de încheietură

Printre cele mai vizibile aplicații ale IA în domeniul sănătății și securității ocupaționale se numără dispozitivele purtabile comerciale și echipamentele inteligente de protecție personală. Acestea includ căști inteligente, bocanci, centuri, articole vestimentare biometrice și senzori de încheietură. Ele colectează date despre postură, mișcare, ritm cardiac, temperatură, vibrații, zgomot și locație. Platformele conectate analizează aceste modele în timp real.

Pe șantierele de construcții, aceste dispozitive pot detecta oboseala și riscul de cădere. De exemplu, companiile produc echipamente de protecție împotriva căderilor, precum hamuri inteligente cu carabiniere cu senzori. Acestea pot fi integrate cu platforme digitale de monitorizare pentru a urmări poziționarea lucrătorilor, utilizarea punctelor de ancorare și incidentele provocate de căzături. Ele generează alerte imediate pentru a sprijini deciziile privind siguranța la fața locului.

Printre cele mai vizibile aplicații ale IA în domeniul sănătății și securității ocupaționale se numără dispozitivele purtabile comerciale și echipamentele inteligente de protecție personală. Acestea includ căști inteligente, bocanci, centuri, articole vestimentare biometrice și senzori de încheietură.

Dispozitivele purtabile pot monitoriza și efortul repetitiv și pot avertiza lucrătorii în cazul stresului termic sau al expunerii la substanțe toxice. Ele pot semnala când lucrătorii intră în zone periculoase. Monitorizarea continuă poate permite intervenții ergonomice timpurii și poate contribui chiar la prevenirea tulburărilor musculo-scheletice. Pentru lucrătorii în vârstă, detectarea precoce și ajustările specifice pot prelungi durata carierei și reduce riscul de dizabilitate.

În același timp, cercetările privind efectele combinate ale îmbătrânirii și tehnologiilor de la locul de muncă arată că IA, robotica și automatizarea pot crește nesiguranța locului de muncă și riscul de pierdere a acestuia pentru lucrătorii mai în vârstă, în special atunci când oportunitățile de recalificare și perfecționare sunt limitate.

Drone și roboți care pot inspecta zone de demolare

Dincolo de dispozitivele purtabile, dronele și sistemele robotice bazate pe IA îmbunătățesc inspecția și întreținerea în medii restrânse sau periculoase. Ele pot pătrunde în tuneluri, poduri, zone de demolare, coridoare rutiere, mine și instalații nucleare, reducând expunerea oamenilor la pericol.

De exemplu, cercetările arată că operarea la distanță, asistată de senzori, a roboților compacți de demolare poate îmbunătăți atât siguranța, cât și accesibilitatea în spațiile interioare cu risc ridicat. Operatorii se bazează pe multiple surse de feedback (vizual, auditiv și vibrații) pentru a detecta pericole precum resturi care cad, podele instabile și zone fără vizibilitate.

Dronele și sistemele robotice cu IA sunt utilizate și în minerit și în centrale nucleare. În minerit, roboții pot lucra în spații înguste sau instabile, în timp ce operatorii rămân în siguranță în exterior. În industria nucleară, aceștia protejează lucrătorii de radiații în timpul demontării structurilor și manipulării deșeurilor, reducând expunerea umană la riscuri extreme.

IA predictivă poate modela și riscurile pe termen lung pentru sănătatea ocupațională. În mediile industriale, au fost create rețele neuronale pentru a prezice pierderea auzului în rândul lucrătorilor – de exemplu, într-o fabrică de oțel. Astfel, IA poate identifica pericole complexe înainte ca acestea să provoace daune ireversibile.

Aceste instrumente pot reduce expunerea la riscuri și pot ajuta la rezolvarea deficitului de forță de muncă în industriile periculoase. Ele sunt, de asemenea, atractive pentru lucrătorii tineri, familiarizați cu tehnologia.

Riscuri emergente și etică

Sistemele de IA nu sunt lipsite de riscuri. Dronele, roboții și senzorii pot funcționa defectuos în medii cu praf, vibrații puternice sau condiții complexe, creând noi pericole la locul de muncă.

Centrul Canadian pentru Sănătate și Securitate în Muncă notează că IA utilizată pentru monitorizarea angajaților poate afecta sănătatea psihologică prin creșterea presiunii, a monitorizării performanței sau a sentimentului de supraveghere constantă.

Pe măsură ce IA transformă discret locurile de muncă, există riscul ca viața privată, autonomia și demnitatea lucrătorilor să rămână neprotejate, mai ales că Legea privind inteligența artificială și datele (AIDA) nu a fost adoptată.

Dispozitivele purtabile și alte tehnologii bazate pe IA ridică, de asemenea, întrebări importante legate de date și confidențialitate, prejudecăți, fiabilitate, protecția datelor și reglementare. De exemplu: cine deține informațiile generate? Cum sunt acestea stocate? Ar putea fi folosite pentru sancționare, în loc de protecția sănătății și securității?

Cercetările arată, de asemenea, că lucrătorii sunt mult mai dispuși să accepte aceste tehnologii atunci când le înțeleg scopul, au încredere în sistem și sunt siguri că datele sunt utilizate exclusiv pentru siguranță și bunăstare.

Un sondaj online realizat pe 1.273 de adulți angajați a analizat aspecte precum datele demografice, caracteristicile locului de muncă și ale organizației, experiența și percepțiile legate de dispozitivele purtabile, precum și disponibilitatea de a le utiliza. Scenariile de utilizare axate pe siguranța la locul de muncă au generat cel mai ridicat nivel de acceptare. Așteptările angajaților privind performanța și climatul de siguranță organizațional au fost factori comuni care au influențat acceptarea în toate cazurile analizate. Experiențele pozitive anterioare au fost asociate cu implicarea angajaților în alegerea dispozitivului și cu informarea adecvată a acestora privind utilizarea datelor.

Organizațiile care intenționează să implementeze tehnologia purtabilă ar trebui: (a) să se concentreze pe utilizarea acesteia pentru îmbunătățirea siguranței la locul de muncă, (b) să promoveze un climat organizațional pozitiv privind siguranța, (c) să asigure dovezi suficiente care să susțină convingerea angajaților că dispozitivul își va atinge scopul și (d) să implice și să informeze angajații în procesul de selecție și implementare a tehnologiei purtabile.

Un gol critic în protecție

În timpul președinției G7 din 2025, Canada a contribuit la dezvoltarea unui compendiu global de bune practici pentru IA centrată pe om la locul de muncă. Acest lucru a consolidat rolul Canadei ca actor important în elaborarea politicilor etice și sigure privind IA la nivel global.

Acest compendiu prezintă exemple de politici prin care țările G7 promovează utilizarea inteligenței artificiale în lumea muncii, în conformitate cu Planul de Acțiune G7. Deși nu este o listă completă, se observă câteva direcții clare: statele investesc în tehnologii AI, formarea competențelor, protecția datelor, transparență, nediscriminare și sănătatea și securitatea în muncă, adesea în colaborare cu partenerii sociali. Este important ca aceste politici să fie monitorizate și evaluate în continuare pentru a identifica cele mai eficiente abordări.

Pe lângă domeniile stabilite de Planul de Acțiune, țările dezvoltă și alte inițiative. De exemplu, Franța a lansat un grup de lucru cu experți și cercetători pentru a analiza impactul AI la locul de muncă, iar Italia a adoptat în 2025 o lege privind inteligența artificială, care acoperă multe dintre aceste politici.

Și totuși, în multe domenii, Canada rămâne în urmă în ceea ce privește reglementarea IA. De exemplu, este singura țară din G7 fără un organism de reglementare a siguranței digitale și fără legislație privind siguranța online. Pe măsură ce IA transformă discret locurile de muncă, există riscul ca viața privată, autonomia și demnitatea lucrătorilor să rămână neprotejate, mai ales că Legea privind inteligența artificială și datele (AIDA) nu a fost adoptată.

Fără o guvernanță solidă, chiar și potențialul inteligenței artificiale de a îmbunătăți sănătatea și siguranța lucrătorilor rămâne incert, evidențiind un gol critic în protecție într-o perioadă de schimbări tehnologice rapide.

Protejarea confidențialității, autonomiei și demnității

În 2025, 12,2% dintre companiile canadiene au raportat utilizarea IA pentru producerea de bunuri sau furnizarea de servicii, dublu față de anul precedent. Adoptarea IA este cea mai puternică în sectoarele informaționale, culturale și profesionale, în timp ce agricultura, turismul și serviciile alimentare sunt în urmă.

Pe măsură ce locurile de muncă adoptă IA, factorii de decizie din Canada și din întreaga lume trebuie să se concentreze asupra regulilor și practicilor care protejează lucrătorii și le respectă drepturile. Drumul de urmat nu este nici respingerea IA, nici adoptarea ei fără discernământ. Aceste tehnologii trebuie să fie fiabile, interoperabile și concepute în mod etic.

Avem nevoie de evaluări ale riscurilor și impactului, consultarea lucrătorilor și cadre de guvernanță care să protejeze sănătatea ocupațională, confidențialitatea, autonomia și demnitatea.

Aplicate în mod responsabil, cu reglementări adecvate, IA și tehnologiile purtabile comerciale pot preveni accidentele, anticipa îmbolnăvirile și plasa siguranța și bunăstarea lucrătorilor în centrul practicilor de muncă. 

Traducere și adaptare: Oana Ioniță