Drama satului românesc nu se vede de la Bruxelles: UE vrea economie verde și digitală, dar noi vrem apă și canalizare

♦ În România sunt 2.862 de comune în prezent ♦ Peste 50% dintre ele nu sunt conectate la rețeaua de gaz ♦ Formele de asociere intercomunitară sunt o alternativă la reforma administrativă care presupune comasarea comunelor.

Prioritățile mediului rural sunt încă reprezentate în mare parte de nevoia pen­tru infrastructuri pri­mare, întrucât un procent de 40% din mediul rural este lipsit încă de rețeaua de apă și canalizare, iar necesarul de investiții se ridică la 20 de miliarde de euro, a explicat Valentin Ivan, primar al comunei Sadu, din județul Sibiu, respectiv vice­preșe­dinte al Asociației Comunelor din România (ACoR), în emisiunea ZF Investiți în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Discutăm în baza unor statistici puse la dispoziție de un studiu pro­fund al Băncii Mondiale, care a făcut o analiză a sistemelor integrate de apă și canalizare la nivelul României și dis­cutăm de o nevoie de investiții pen­tru 40% din zona rurală. (…) Aproape 70% din bugetul total al PNRR ar trebui să fie destinat acestei com­ponente, ceea ce înseamnă că ne­voia este mai mare decât oferta“.

Astfel, invitatul a suținut că ne­cesarul de investiții se ridică la 20 de mi­liarde de euro, iar comunele speră ca statul să identifice un mix de opor­tu­nități înspre mai multe programe prin care să fie finanțată acastă nevoie.

„Nădăjduim pe complementa­rita­tea programelor operaționale din exer­cițiul financiar 2021-2027, Planul Național Strategic și programul guvernamental, astfel încât să fie eliminată această lipsă de asigurare a resurselor de finanțare în ceea ce privește acest domeniu vital, care ține de conviețuire“.

Asociația care reprezintă circa 2.200 dintre cele 2.862 de comune din România speră ca viitoarele axe pe fonduri europene să le dea o șansă și localităților cu sub 2.000 de locuitori, care nu au reușit să se încadreze pe cadrul multianual anterior.

„Discutăm încă de localități care au fost văduvite în exercițiile finan­cia­re trecute. (…) PNRR este o oportu­nitate pentru că elimină acest prag al sta­tuării criteriilor de eligibilitate pen­tru comunele sub 2.000 de locuitori și încă sperăm că va fi o nouă etapă a Programului Național de Dezvoltare Locală care să vină cu adresabilitate și către introducerea rețelelor de apă și canalizare în mediul rural, și cu soluții alternative de energie termică“.

Prin urmare, comunele au prio­ri­tăți care nu se aliniază neapărat cu pla­nu­rile stabilite la vârful UE, însă aceste nevoi primare nu mai pot fi amânate.

„Suntem astăzi în situația în care Europa vine cu un program nou, în ceea ce privește Green Deal, o Europă verde, o Europă digitală, iar noi pe zona rurală încă trebuie să facem față nevoilor legate de infrastructurile de apă, canalizare, gaz și uneori și electricitate“.

În ceea ce privește extinderea rețelei de gaz, vicepreședintele ACoR a subliniat că peste 50% dintre comunele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaz, într-un moment în care Europa deja privește gazul doar ca pe un element de tranziție.

„Recomandările europene ne duc către soluții de energie verde, dar cred că noi ca autorități ar trebui să avem o abordare în care prioritate să aibă aceste aspecte privind soluțiile tehnice raportate la soluțiile inovative și de energie alternativă“.

Reprezentantul comunelor din România nu a oferit cifre referitoare de nevoia actuală de electrificare la nivelul mediuui rural, însă a menționat că ar fi vorba de „un procent foarte scăzut“. Totodată, Valentin Ivan a recunoscut importanța extinderii accesului la internet la sat.

Referitor la promisiunea numită PNRR, invitatul a explicat că cel mai important aspect ține de ghidurile de finanțare, de simplificarea procesului de absorbție, în special prin eliminarea avizelor care nu sunt neapărat necesare și, în final, simplificarea tuturor procedurilor.

„Dacă de la nivelul cel mai înalt al statului și până la ultima autoritate publică s-ar crea acest mecanism în care să fie procedurile simplificate, timpii de răspuns să fie conform angajamentelor și intervenția statului să nu submineze acest ciclu de predictibilitate, putem discuta chiar de un lanț scurt ca o oportunitate majoră în creșterea graduui de absorbție a fondurilor europene din exercițiul financiar viitor“.

Cum văd comunele o reformă administrativă?

Discuția despre o eventuală reformă administrativă a existat constant în ultimii ani, dar în prezent trecem printr-una dintre perioadele în care diverși lideri politici au reaprins această dezbatere. Spre exemplu, conducerea orașului Buzău va face anul acesta un referendum pentru unirea orașului cu comuna Țintești, în vederea dublării suprafeței municipiului.

„Eu m-aș duce mai degrabă spre o descentralizare în prima etapă, iar acest proces este foarte serios abordat de către autoritățile publice și ACoR este un militant în domeniu. Vă putem da exemple în care o abordare de cooperare intercomunitară poate fi o alternativă vizavi de politica de reorganizare care propune reducerea numărului de comune“.

Concret, ACoR propune o abordare care să nu plece de la o țintă referitoare la numărul de comune, ci una care pleacă de la eficiența administrativă. Valentin Ivan a susținut că UAT-urile pot coopera eficient fără să fie nevoie de comasări sau de o reducere semnificativă a numărului de comune – așa cum se discută în acest moment.

„Discutăm de zonele metropolitane, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară, care au ca obiect principal serviciile publice și putem discuta chiar de transport public în comun, infrastructură de apă și canalizare în care urbanul cu rural au făcut această formă de asociere pe lângă operatorii regionali pentru a obține extinderea rețelelor de apă și canalizare, cât și creșterea calității acestora“.

Practic, modelul acesta de servicii publice contractate la comun între un oraș și mai multe comune din jurul acestuia se aplică deja în anumite zone din România, iar Valentin Ivan susține că este un model care ar putea fi replicat și aprofundat, ca alternativă la reforma administrativă propusă de politicieni precum Constantin Toma, primarul Buzăului, sau Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor.

„Dacă discutăm atât de regionalizare, cât și de o formă de reorganizare administrativă, ar trebui să avem o analiză foarte riguroasă a efectelor pozitive rezultate implicit din politica de reorganizare, din acest proces de asociere intercomunitară și de cooperare, și după să putem face o analiză care să ne conducă sau nu spre o comasare a comunelor din România“.

Pe de altă parte, reprezentantul comunelor din România susține conceptul de zonă metropolitană ca fiind „cel mai corect mecanism de dezvoltare periurbană, raportat la centrul unei municipalități“.

„Astăzi avem multe exemple în care zonele perirubane sunt într-o dezvoltare economică activă odată cu dezvoltarea de parcuri industriale, malluri și magazine mari în proximitatea municipalităților.“

Formele de asociere intercomunitară ar putea fi răspunsul și pentru dezvoltarea de parcuri industriale în vederea atragerii de investitori, mai ales că orașele au o problemă de terenuri, în timp ce comunele au o problemă de atractivitate și competitivitate.

„Nevoia reală de dezvoltare a parcurilor industriale la scară mică, medie sau mare pentru dezvoltare economică este acerbă la nivelul României și statisticile spun că în acest moment doar 30% din nevoia reală este asigurată“.