Drama directorilor de fabrici care cumpără utilaje moderne și nu au cu cine să lucreze: Tinerii zic că sunt IT-iști pentru că știu să butoneze pe telefon

Găsirea personalului spe­cializat, fie că este vorba de sudori, lăcătuși, strungari, dulgheri, ingineri bio­tehnologi sau operatori de mașini cu comandă numerică (CNC), reprezintă principala provocare cu care se confruntă companiile din industrie

♦ Sudorii, lăcătușii, dulgherii, inginerii biotehnologi sunt tot mai greu de găsit pe piața locală.

Găsirea personalului spe­cializat, fie că este vorba de sudori, lăcătuși, strungari, dulgheri, ingineri bio­tehnologi sau operatori de mașini cu comandă numerică (CNC), reprezintă principala provocare cu care se confruntă companiile din industrie. Meseriașii sunt tot mai greu de găsit în condițiile în care de pe băncile școlilor profesionale ies tot mai puțini specialiști.

„Astăzi la poartă nu mai bate nimeni, aproape nimeni. Trebuie să-i cauți, să-i convingi, și cel mai rău este că au dispărut școlile profesionale sau chiar dacă n-au dispărut fizic sau există pe hârtie, practic nu produc mai nimic sau produc niște imitații de strungari sau alte meserii“, a spus Ioan Simion, fondatorul Confind din Câmpina, furnizor de echipamente petroliere,  în cadrul conferinței ZF Reindustrializarea României.

Compania este activă pe piață de 32 de ani și are 1.000 de angajați. Antreprenorul spune că reușește să găsească sudori, lăcătuși, vopsitori pentru perioade cu vârf de activitate doar cu ajutorul firmelor de închiriere de forță de muncă, iar pentru alte specializări, precum operatori de mașini  cu comandă numerică (CNC), a investit în formarea angajaților direct la locul de muncă.

„În cadrul uzinei avem toate categoriile de meserii, în ziua de astăzi  nu mai există strungar clasic pe piață, cei bătrâni au ieșit la pensie, iar în piață nu formează nimeni tineri strungari. Am renunțat la mașini clasice, am trecut pe mașini cu comandă numerică, ce reclamă altă pregătire și costă mai mult“.

Singura cale ca să acopere anumite categorii de salariați a fost să investească în calificarea personalului direct în curtea uzinei. „Ne-am apucat singuri să ne facem  operatori de mașini cu comandă numerică, nimeni din țara asta nu formează astfel de operatori. Atunci ne-am apucat singuri să ne facem. Am făcut școală proprie, băgăm loturi de 10 cursanți și în șase luni îi transformăm în operatori de mașini cu comandă numerică. Înainte îi alegeam să aibă examenul de bacalaureat, dar acum îl luăm pe oricare știe să lucreze cu telefonul. Dacă știu să butoneze pe telefon, zic că sunt IT-iști, avem multe probleme“.

Sistemul de învățământ ar trebui să fie focalizat pe formarea forței de muncă pentru care există cerere în piață, pentru că este nevoie de forță de muncă stabilă în țară, potrivit jucătorilor din industrie.

Tot mai multe companii au început să își instruiască la locul de muncă angajații și fac investiții și în retehnologizare.

„Dacă am început acum 20 de ani cu aproape 30% din personal necalificat, în ziua de azi am ajuns să nu mai avem personal necalificat. Toată lumea trebuie să fie instruită. Din păcate, sistemul public nu asigură această instruire, pe care ajungem să o facem noi. Avem nevoie de o forță de muncă stabilă în țară“, a spus Mihnea Bâldea, director general al Rondocarton, care operează trei fabrici de ambalaje la Târgoviște, Cluj și Sibiu. În toate cele fabrici s-au făcut investiții în retehnologizare.

Formarea la locul de muncă și retenția au devenit cuvinte cheie acum pe piața forței de muncă, în condițiile în care tot mai dificil este să găsești oameni.

„Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investește într-un om, acesta tinde să și rămână. Ideea este să știi să tratezi un candidat în același mod în care un CEO privește un investitor“, a spus Raluca Elena Cercelaru, director de resurse umane la Clariant. Compania elvețiană a investit 140 de milioane de euro într-o fabrică de biocombustibil în Podari, județul Dolj, unde a ajuns la 128 de angajați români. Peste 30% din forța de muncă este chiar din Podari iar 40% a venit prin programul intern de recomandare. Retenția este elementul cheie, potrivit ei. Pe partea de ingineri biotehnologi a fost o provocare pentru companie să găsească personal potrivit și de aceea a investit în partea de formare și de parteneriate. „Am mers pe investirea în partea de formare. Am încheiat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru recalificare, asfel încât să ne aducem angajații la acel nivel pe care ni-l dorim“.

Lupta pentru atragerea de talente s-a intensificat pe piața muncii, mai ales pe oamenii care au aptitudini deosebite, iar pe piața de reusrse umane se vede o mare diversitate, potrivit Sorinei Donisa, CEO al companiei de recrutare Prohuman APT.

Ea spune că de când lucrează în această companie, de 25 de ani,   niciodată n-a  văzut o mai mare diversitate ca în momentul de față.  „Dacă stai de vorbă cu marile companii, unii o duc bine, unii o duc mai puțin bine sau unii sunt pe creștere, alții stagnează sau unii chiar descresc. Depinde foarte mult de regiune, de industrie“, a spus Sorina Donisa.

Companiile care oferă  salarii atractive și beneficii extrasalariale câștigă lupta pentru atragerea de angajați. Alexandru Grancea, director general al companiei Omnia Plast, care deține trei fabrici (două în Ilfov și una în Satu Mare), spune că cele trei unități au ajuns la 1.200 de angajați, toți români,  distribuiți aproape în mod egal între cele trei fabrici.  El explică faptul că a reușit să îi atragă fidelizându-i și aducând un plus față de celelalte companii în mediul de lucru.

„Fiind o firmă care a început de la zero, s-au creat foarte multe oportunități în cadrul companiei pentru a crește. Echipa actuală de management este creată din oameni crescuți în companie. (…) Este un paradox, pentru că angajații există, dar majoritatea firmelor se plâng că nu îi găsesc. De ce nu îi găsim? În primul rând, din cauza așteptărilor pe care le au și din cauza culturii, care a fost dusă în slujba beneficiilor salariale. Dacă intri în această luptă, nu ai cum să câștigi“, a spus el.

Sunt însă și companii care  apelează la importul de forță de muncă de pe piața asiatică pentru a-și acoperi deficitul, cea mai  mare cerere  pentru acești angajați vine din construcții  și auto. Contingentul de forță de muncă străină a crescut puternic în ultimii ani.

„În ultimii 6 ani, de când recrutăm personal asiatic, peste 10.000 de angajați sunt aduși de noi în România. Aproximativ jumătate dintre ei sunt calificați. Calificările care nu mai există în România sunt cele mai căutate – personal în fabrici, sudori, dulgheri, personal construcții. Îi recrutăm doar în urma unor probe de lucru. Sunt căutate și calificările care există în România, dar nu mai este interes pentru români să lucreze în anumite industrii“, a spus Melania Pop, Business Development Manager, International Work Finder, o agenție de recrutare de personal din Asia.

În prezent pe piața locală au fost integrați 65.441 de muncitori asiatici, angajații din afara UE a devenit o soluție la care apelează tot mai multe companii de pe piața locală pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă.

„Încercăm să ne adaptăm, să învățăm cum să lucrăm cu alte naționalități. Este un interes din toate părțile ca forța de muncă să vină în România, să facă meserii care nu mai există pentru că nu există retenție pe personalul român. Pe partea de automotive, în ultimii doi ani, a crescut cererea de personal de cinci ori“, a mai spus Melania Pop.

Din orașele mari vin cele mai mari cereri, în special din domeniul automotive și construcții. Doar agenția International Work Finder a  adus 1.000 de angajați asiatici pentru domeniul auto în prima parte a acestui an și urmează să aducă alți 1.000 pentru acest sector iar în construcții  2.000 de asiatici, doar personal calificat, potrivit ei. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou admiși pe piața muncii era stabilit la 5.500, în 2019 acest număr a a ajuns la 30.000 iar anul trecut și în acest an a fost stabilit la 100.000, potrivit ultimelor date.

Sistemul de învățământ ar trebui să fie focusat pe formarea forței de muncă pentru care există cerere în piață.