Home Actualitate Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor...
Actualitate

Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene: România recuperează 350,7 mil. euro din PNRR, dar pierde 458,7 mil. euro din cauza reformelor întârziate la companiile de stat și a jaloanelor neîndeplinite

România a obținut o recuperare parțială a fondurilor suspendate în cadrul cererii de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă rămâne cu pierderi importante generate de întârzieri și deficiențe în implementarea unor reforme-cheie, susține Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene: România recuperează 350,7 mil. euro din PNRR, dar pierde 458,7 mil. euro din cauza reformelor întârziate la companiile de stat și a jaloanelor neîndeplinite
Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene: România recuperează 350,7 mil. euro din PNRR, dar pierde 458,7 mil. euro din cauza reformelor întârziate la companiile de stat și a jaloanelor neîndeplinite · Foto: Business Magazin

♦ „Cea mai importantă victorie este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro.  (…) Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro.”

România a obținut o recuperare parțială a fondurilor suspendate în cadrul cererii de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă rămâne cu pierderi importante generate de întârzieri și deficiențe în implementarea unor reforme-cheie, susține Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:  am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați;  pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.

Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.  Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

Ministrul spune că, după preluarea mandatului, a fost declanșat un proces intens de negocieri și discuții tehnice cu Bruxelles-ul pentru a salva cât mai mult din fondurile blocate. „A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați.

Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro. A fost un dosar greu, care a suportat șase amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit.”

Un alt dosar relevant este cel privind AMEPIP și guvernanța corporativă a companiilor de stat.

„Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.”

Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie.

„Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro”, a detaliat Dragoș Pîslaru.

Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători.

„Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro”, a completat ministrul.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună