Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: România poate dispune până la 210 mld.euro pentru investiții în 2028-2034 dacă schimbă paradgima și la fiecare euro din bani europeni adăuga 1 euro din bani naționali și 1 euro din sectorul privat. Vreau un model bazat pe investiții, cu actorii privați la masă, parteneri în această Sfântă Treime a investițiilor

România ar putea avea la dispoziție în perioada 2028-2034 fonduri europene de 60 miliarde euro, alocate prin viitorul program multianual al UE, plus 10 miliarde euro din fondul de competitivitate, dar valoarea totală a investițiilor ar putea fi dublată, la 140 miliarde euro, sau chiar triplată, la 200-210 mld.euro, prin schimbarea paradigmei și creșterea cofinanțării, cu participarea statului și a mediului privat, propune Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

La nivel european se desfășoară în prezent negocierile pentru viitorul cadrul multianual, pentru care Comisia Europeană a propus o schimbare de perspectivă și simplificare.

”Comisia Europeană a propus o abordare fără precedent de simplificare, în care trecem de la 3 fonduri la un singur fond, în care trecem la posibilitatea statului membru de a alege între un cadru de reforme și investiții bazat pe performanțe sau politicile tradiționale de agricultură, plățile directe și cele de dezvoltare rurală, sau respectiv plățile clasice pe care le-a avut pe Coeziune înainte. Deci, practic, ai o libertate extrem de mare”, a spus ministrul în cadrul conferinței  Fundației Deloitte Romania: Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor?“.

În acest context, Dragoș Pîslaru propune trecerea de la modelul actual de utilizare a fondurilor, în care cofinanțarea națională este de 30%, la unul în care participarea națională să fie egală. Practic, spune ministrul, România are acum un mecanism prin care la fiecare 1 euro din resurse naționale primește 3 euro europeni.

”Propunerea mea este să mergem de data aceasta cu o schimbare de paradigmă: să mergem la 1 euro bani europeni cu 1 euro bani naționali.  Dacă facem asta, ajungem la 70 plus 70, 140 de miliarde de euro 2028-2034. Asta înseamnă ancorarea multianuală a resurselor naționale”.

Ministrul crede că această variantă ar acoperi  mai bine nevoile de finanțare și dezvoltare, având în vedere că cei 70 de miliarde euro de care va dispune România din 2028 încolo nu vor fi suficienți pentru a continua dezvoltarea sustenabilă a țării.

”În România avem o expresie: două paie la trei măgari. În sensul că noi avem acum, circa 15 miliarde de euro necesari numai pentru sectorul de infrastructură, care e clar că se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă bani suficienți să acoperim tot, nevoile legate de apă canal, autostrăzi, căi ferate și modernizări pe care le avem numai pe infrastructură. E evident 70 miliarde euro nu sunt suficienți”.

Dar Dragoș Pîslaru merge chiar mai departe și spune că, prin cooptarea mediului privat în noul mecanism de investiții, sumele totale pentru 2028-2034 ar putea ajunge chiar la 200-210 milairde euro.  În acest sens, ministrul propune inițierea unor discuții cu mediul privat despre investițiile strategice pe care ar trebui să se concentreze România și proiectele pe care companiile le pot pune pe masă. ”O să propun un mecanism de commitment, de angajamente, adică la 1 euro bani europeni să venim cu 1 euro bani naționali și 1 euro sector privat”.

Prin acest model, România poate trece de la o situație extrem de neplăcută, cu ajustări fiscale dureroase, la o programare multianuală, pe șapte ani, în care să dispună de resurse clare, și europene și naționale, pe un plan care are 200-210 miliarde de euro.

”Este un plan care vizează, de fapt, continuitatea unui model bazat pe investiții și cu schimbarea ambiției României de la un catching-up economy, deci o economie care prinde din urmă, la o economie care devine actor regional important, asumat, la nivel european, contribuind direct la lanțurile valorice”.

Pîslaru ar vrea ca , începând din februarie-martie, după ce discuții în coaliție, în guvern, să înceapă această construcție care este o oportunitate de a consolida un model bazat pe investiții, cu actorii privați la masă, ”parteneri în această Sfântă Treime  a investițiilor”.

Pentru cadrul anual actual, potrivit datelor prezentate ministru, România are la dispoziție 21,4 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,57 miliarde euro pe partea de fonduri nereambursabile, la care se adaugă 31 miliarde euro alocarea nerambursabilă prin Programul de Coeziune al UE și 12 miliarde euro cofinanțarea națională pe proiectele depuse.

”În total, pe Coeziune sunt 43 miliarde de euro, în perioada 2021-2027. Avem contracte în derulare de 54 miliarde de euro, pentru că 9 miliarde de euro sunt plăți neeligibile sau cofinanțare proprie.  România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare și peste medie la absorbție.  Pe Coeziune, țara e un șantier.  Avem 7.500 de proiecte care sunt în toată țara, de 54 de miliarde de euro”, a mai spus Pîslaru.

Ministrul estimează că etapa de contractare pentru programul de Coeziune 2021-2027 se va finaliza anul viitor. Tot în 2026 sunt așteptate fondurile aferente cererii de plată nr.4 din PNRR.

”Faza de stingere de incendii se termina anul ăsta. Se va termina cu depunerea cererii de plată 4 pe PNRR, unde vom aștepta foarte repede, anul viitor, 2,62 de miliarde de euro”.

Practic, spune Dragoș Pîslaru, România trebuie acum să finalizeze șantierele, să implementeze proiectele. El estimează că investițiile din Programul de Coeziune vor ajunge în 2027 la 10 miliarde euro, pe măsură ce ajung la scadență contractele deja semnate, de 54 de miliarde de euro.

Ministrul consideră că România face în această perioadă o tranziție de la un model de creștere economică bazat pe consum la un model de creștere economică bazat pe investiții. El a subliniat că, în pofida tensiunii fiscal-bugetare din ultimul an, a deficitelor gemene, investițiile reprezintă circa 8% din PIB, cea mai mare cifră din UE. În 2024, ponderea era de 5,7% din PIB.

Dragoș Pîslaru apreciază că ”avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiții străine, după care a fost preponderent bazat pe consum”.

În plus, anul trecut, bugetul de investiții era bazat în bună parte pe programe naționale, spune ministrul, în timp ce anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte.

”În 2026, avem de cheltuit pe PNRR până în 31 august 10 miliarde de euro. Iar Coeziunea vine din spate, pentru că având 54 de miliarde de euro contracte, și vom avea cheltuieli de peste 5 miliarde de euro din bani nereimbursabili plus cofinanțarea națională. Lucrul acesta ne va face ca și anul viitor să avem un procent record de investiții, care sunt într-adevăr cu acest leverage fără precedent pe care îl avem acum la dispoziție, pentru că stăm pe 65 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care am cheltuit vreo 16 miliarde euro”