Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care dezvoltarea se baza pe investiții străine, după care a fost preponderent bazat pe consum

România are o ocazie istorică de a schimba modelul de dezvoltare, de la unul bazat pe consum la unul bazat pe investiții, a declarat Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în cadrul conferinței Fundației Deloitte Romania: Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor?“.

”România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare a fondurilor europene și undeva peste medie pe partea de absorție efectivă.  Țara e un șantier. Avem 7500 de proiecte care sunt în toată țara, de 54 de miliarde de euro. România cumva face în această perioadă o tranziție de la un model de creștere economică bazat pe consum la un model de creștere economică bazat pe investiții”.

Ce a mai declarat Dragoș Pîslaru: 

► Avem o sumă foarte importantă de fonduri europene la dispoziția României. Fondurile europene la dispoziția României sunt o parte bună din soluția prin care putem realiza un lucru foarte benefic. Pe de o parte să putem stimula economia și, bineînțeles, investițiile, pe de altă parte să nu afectăm deficitul bugetar sau să- l afectăm cât mai puțin. România are la dispoziție pe PNRR 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro pe partea de fonduri nereambursabile.

►Iar pe Programul de Coeziune, avem 31 de miliarde de euro alocarea nerambursabilă.  Mult mai mare decât PNRR. Avem în același timp cofinanțarea națională 12 miliarde de euro. Deci, în total, 43 miliarde de euro, pe 2021-2027. Avem contracte în derulare de 54 miliarde de euro, pentru că 9 miliarde de euro sunt plăți pe proiecte neeligibile sau cu o finanțare proprie.

►România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare și undeva peste medie pe partea de absorție efectivă de fonduri. Țara e un șantier. Avem 7500 de proiecte care sunt în toată țara, de 54 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că avem, pe de-o parte, 10 miliarde de euro încă de cheltuit pe PNRR, plus neeligibilele, și, evident, urmează să contractăm și restul. Probabil anul viitor vom termina toată contractarea pentru perioada 2021-2027.

►Este important să înțelegem că suntem într-o situație complet atipică. Adică, pe de-o parte, avem tensiune fiscal-bugetară, deficitul bugetar există, deficiturile gemene, pentru că, evident, și pe partea comercială suntem foarte prost. Dar ideea este că, anul acesta suntem undeva la 8% din PIB investiții.  Este cea mai mare cifră raportată la PIB de investiții din Uniunea Europeană.

►Anul trecut, când a fost totuși un buget destul de relaxat, ca să nu folosesc alt termen, am avut 5,7% investiții.

►Avem o ajustare de consum, pentru că avem pachetul de măsuri pe care, evident, îl putem considera pro-ciclic, pe o încetinire economică, a venit taxarea adițională, restrângere de cheltuieli, și atunci, evident, consumul scade.

►Dar, în același timp, avem o creștere de la 5,7% la 8% de investiții în situația asta de ajustare. Teza pe care vă pun pe masă este că avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiții străine, dacă vă aduceți aminte, după care a fost preponderent bazat pe consum.

►Și acum avem posibilitatea să facem această schimbare de marcaz pentru investiții. Anul trecut, bugetul de investiții era bazat în bună parte pe programe naționale, anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte. În 2026, avem de cheltuit pe PNRR până în 31 august 10 miliarde de euro. Iar Coeziunea vine din spate, pentru că având 54 de miliarde de euro contracte, și vom avea cheltuieli de peste 5 miliarde de euro din bani nereimbursabili plus cofinanțarea națională.

►Lucrul acesta ne va face ca și anul viitor să avem un procent record de investiții, care sunt într-adevăr cu acest leverage fără precedent pe care îl avem acum la dispoziție, pentru că stăm pe 65 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care am cheltuit vreo 16.

►Tot ce avem de făcut acum, după ce, în perioada asta, am stins incendii, este să implementăm, să finalizăm șantierele, să terminăm ce avem de făcut. Deci, 2026 este un an foarte clar din acest punct de vedere. În 2027 mă aștept ca la partea de Coeziune să accelereze și să se ducă spre 10 miliarde de euro, pentru că, evident, vin scadențele acestor contracte care au fost semnate, de 54 de miliarde de euro în acest moment.

►Ce se întâmplă din 2028 încolo? Aici este partea care mă face cel mai entuziast pentru că avem în acest moment negocierile pe noua perspectivă financiară, noul cadru financiar multianual la nivel european. În acest nou cadru financiar multianual, Uniunea Europeană, Comisia Europeană a propus o abordare fără precedent de simplificare, în care trecem de la 3 fonduri la un singur fond, în care trecem la posibilitatea statului membru de a alege între un cadru bazat de reforme și investiții bazat pe performanțe, sau politicile tradiționale de agricultură, plățile directe și cele de dezvoltare rurală, sau respectiv plățile clasice pe care le-a avut pe coeziune înainte. Deci, practic, ai o libertate extrem de mare.

►România are în acest moment un orizont de a trece de la PNNR actual la ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional, unde avem o cifră deja alocată în dreptul României, 60 de miliarde de euro. Din care, evident, o parte trebuie alocată la politici agricole comune, și restul sunt bani atât pentru regiuni, cât și bani pentru prioritățile naționale. Iar separat avem un fond de competitivitate, unde ambiția minimală a României ar trebui să fie de circa 10 miliarde de euro. În total, 60 plus 10 înseamnă 70 de miliarde de euro.

►În România avem o expresie: două paie la trei măgari. În sensul că noi avem acum circa 15 miliarde de euro numai pe sectorul de infrastructură, care e clar că se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă, cu toți banii pe care i-am menționat, bani suficienți să acoperim tot. Noi avem acum o cofinanțare de circa 30% fonduri naționale pe banii europeni. Propunerea mea este să mergem, de data asta, cu o schimbare de paradigmă: să mergem la 1 euro banii europeni cu 1 euro bani naționali.  Dacă facem asta, ajungem la 70 plus 70, 140 de miliarde de euro 2028-2034. Fie prin programare de jos în sus la nivel regional, fie prin politici sectoriale naționale, fie prin bani pe care îi dai pe zona clasică de politică agricolă comună, lucru care este pentru noi o prioritate și în negocierile de acum, dar ceea ce este crucial e că te uiți la 140 de miliarde de euro.

►Dacă din februarie-martie începem programarea, scopul ar fi ca în iulie 2027 să finalizăm această programare, deci să nu așteptăm finalizarea negocierilor. Ar însemna că avem o discuție de un an jumate cu sectorul privat, care sunt investițiile strategice, pe care sectorul privat atât din investitorii care sunt prezenți deja în România, cât și investiții străine directe, le pun pe masă pentru a ia de următoare. Și vă puteți gândi la un cadru de tip Inflation Reduction Act, în care, prin instrumente financiare, orice investiție strategică poate primi 20% sprijin care vine direct din programarea strategică pe care o face. Și asta înseamnă, practic, un dublu leverage, adică am, pe de-o parte, fondurile europene care îmi creează levieri pe fondurile naționale și, pe de altă parte, banii publici, europeni și naționali, care creează levieri pe banii privați.

►Faza de stingere de incendii se termina anul ăsta, se va termina cu depunerea cererii de plată 4 pe PNRR, unde vom aștepta foarte repede, anul viitor, 2,62 de miliarde de euro.

►Rugămintea mea este ca undeva, începând din februarie, martie, după ce o să avem o discuție în coaliție, în guvern, să începem să avem această construcție care este, după părerea mea, o oportunitate fără precedent de a consolida un model bazat pe investiții, cu actorii privați la masă, partenerii în această Sfântă Treime  a investițiilor.

►România nu are de ce să aștepte finalizarea negocierilor la Bruxelles. România ar trebui, până în iulie anul viitor, să-și termine această viziune de țară. Planul de parteneriat național și regional este, într-adevăr, un pretext, dar, în același timp, o oportunitate de a folosi această ancorare în regulamentele europene pentru a urmări interesul național.

►Cel mai patriotic lucru cu putință în țara asta, în perioada următoare, este să folosim bine banii europeni, astfel încât sectorul public, sectorul privat, banii naționali, banii europene să fie cu toții puși pentru aceeași cauză.