Dragoș Damian, Terapia Cluj: Roxana Mânzatu, felicitări! Și un proiect pentru tine: Directiva Top 100 Ocupații Critice și un acord în Uniunea Europeană pentru dezvoltarea de angajați calificați și specializați pentru aceste ocupații

Roxana Mânzatu a fost numita VP al Comisiei Europene cu portofoliul pentru Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie. În engleza People, Skills and Preparedness. Constatarea că titlurile în cele doua limbi par a spune fiecare altceva este mai puțin importantă, ceea ce contează este că se pare că are pe mana 235 miliarde Euro, din spusele politicienilor români care sunt la guvernare. Ceilalți politicieni români care sunt la guvernare spun ca este cel mai slab portofoliu pe care l-a avut Romania in uniune.

Singura criză din Uniunea Europeană care trebuie să preocupe este penuria de forța de muncă pentru ocupațiile din industrie și servicii. Problemele din industriile de mâncare, chimie, energie și apărare sau din serviciile medicale și HORECA sunt rezultatul unui deficit cronicizat de resursa umana calificată și specializată. Lipsesc circa 20-30 de milioane de angajați calificați și specializați pentru  punctele fierbinți ale PIB-ului comunitar.

Deficitul european de resursă umană a facilitat o migrare disproporționată de personal calificat și specializat de la est la vest. Am asistat și încă asistăm la un fenomen epic și pervers de ”furt de angajați” cauzat de lipsa de convergență între regiunile bogate și cele sărace ale Uniunii Europene. Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajații formați pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atrași pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului. Nu se poate termina bine. Datorită lipsei de forța de munca statele din est vor produce tot mai puțin devenind tot mai sărace și dependente. Statele din vest vor trebui sa dea salarii tot mai mari asta însemnând costuri și prețuri mai mari și lipsa de competitivitate față de țările industrializate din afara comunității.

Deficitul de brațe de munca în Uniunea Europeană devine periculos, tarile membre sunt obligate să ia măsuri excepționale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria și, mai recent, Grecia.

Ni se dau asigurări că tehnologia, digitalizarea, inteligența artificială și roboții vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat și că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăți din aceasta cauză și nu, de exemplu, școlile de profesii.

Ni se spune ca muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până și pe aceștia se întrec să și-i fure țările uniunii Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea și specializarea cerută de industria și serviciile cu deficit.

Nu exista o soluție la deficitul de forță de muncă, problemele se vor agrava și vor adânci decalajele dintre țările Uniunii Europene. Industria și serviciile vor fi extrem de afectate. Iar costurile vor continua să crească reflectându-se în prețurile pe care toți trebuie să le plătim.

Iată o misiune pentru Roxana Mânzatu, noul VP al comisiei. Sa inițieze un proiect de directiva care să cartografieze Top 100 Ocupații Critice din industrie și servicii pentru care nu exista (încă) soluții tehnologice. Directiva să consfințească   un acord de cooperare între țările Uniunii Europene pentru formare sau reconversie pentru a rezolva criza forței de muncă. Acordul să prevadă ca țările își vor dezvolta propria resursa umana calificată și specializată fără a mai continua să-și fure angajații din Top 100 Ocupații Critice.

În absenta unor soluții logice și aliniate de la vest la est  penuria de brațe de muncă din industrie și servicii va deveni tot mai gravă. Opțiuni de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de munca sau creșterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale și economice masive.