Dragoș Damian, Terapia Cluj: Nicolae Ceaușescu avea ca plan de țară industrializarea și internaționalizarea. Ironic, după 35 de ani în care am închis sute de fabrici, uzine și combinate, dacă vrem să supraviețuim economic, va trebui să adoptăm același plan de țară

”Băi moș comunist, lasă odată placa asta stricată cu fabrici, uzine si combinate”, este una dintre insultele care îmi merge la inima, alături de multe altele, pe care le primesc in ultimii 15 ani.

15 ani in care vorbesc despre pericolul din spatele dărâmării de fabrici, uzine si combinate, fără a pune ceva in schimb.

Despre absența capitalul autohton si eșecul atragerii de capital străin in domenii industriale ale viitorului cum ar fi biotehnologia, microcipurile, comunicațiile, aeronautica, panourile solare, invertoarele.

Despre deficitul de balanță comerciala, se fabrică foarte puțin in România, se exporta si mai puțin – dați la o parte Dacia si Ford, o sa vedeți cat de dramatica este situația.

Despre deficitul de forță de muncă industrială calificată si specializată.

Despre lipsa unei strategii de competitivitate industriala, axata cu prioritate pe mâncare, chimie, energie si apărare.

Nicolae Ceaușescu si ceilalți lideri din fostul bloc de Est nu au construit doar fabrici, uzine si combinate, ci o adevărata cultură industrială. Romania si-a dărâmat cultura industriala odată cu fabricile, uzinele si combinatele pe care le-a pus la pământ. Celelalte tari din fostul bloc de Est au păstrat totul aproape intact si, iată, astăzi Polonia, Cehia si Ungaria sunt țări industrializate si internaționalizate. Au atras si multe alte investiții industriale străine, au știut sa folosească atuul culturii industriale.

Am tot vorbit in ultimii 15 ani despre nevoia reconstrucției culturii industriale, care înseamnă in principiu 3 lucruri:

1) o strategie de industrializare continua pe domenii cheie de-a lungul lanțurilor de valoare, indiferent de natura capitalului;

2) un sistem de educație in care sa predomine științele inginerești si in care sa fie dezvoltata resursa umana industriala calificata si specializata; si

3) o diplomație economica competitiva, capabila sa vândă pe piețele internaționale lucrurile fabricate in Romania.

Nu avem cultură industrială în România, mai bine zis, nu mai avem. Ce bine era sa avem, acum când Uniunea Europeană strânge rândurile pentru creșterea competitivității industriale încercând, cum se spune, sa arunce un pumn de țărâna si din el sa iasă, preferabil peste noapte, fabrici, uzine si combinate.

Așadar, s-a dat ordin pe economie, vine de la Bruxelles, români, construiți fabrici, uzine si combinate! Sa vedem cum, pentru ca fără o cultura industriala, indiferent de câți bani sunt pe masa, nu putem deveni competitori ai Poloniei, Cehiei, Ungariei si, in plus, Ucrainei, la capitolul fabrici, uzine si combinate. Si din cauza asta va fi greu sa convingem investitori industriali mari sa vina in Romania. Iar cele câteva sute de investitorii industriali autohtoni sunt obosiți după ani de zile in care au luptat cu guvernări care au distrus bucată cu bucată cultura industrială.

Iată cel mai recent exemplu. Nu exista cultură industrială în România când spui că Arcelor Mittal este de vină că închide combinatul de la Hunedoara și că cel din Galați este în concordat preventiv, când de cinci ani Arcelor Mittal si alte companii iți atrag atenția ca metalurgia are nevoie de ajutor.

Cea mai buna reprezentare a culturii industriale o găsim într-o reclamă simpatică la o bere ceheasca. Când se ia curentul la fabrică toata comunitatea merge sa pedaleze pe biciclete legate la generatoare care produc energia necesară ca fabricația sa continue. Si berea să continue să fie produsă si exportată, inclusiv către România.

Nu ajunge sa pună cineva pe masa miliarde de euro pentru construcția de fabrici, uzine si combinate. Este nevoie de o cultura industriala pentru a opera fabrici, uzine si combinate, iar asta deocamdată lipsește in Romania.

Totuși, să rămânem optimiști. Mai mult ca sigur că antreprenorii români care au devenit milionari din imobiliare, importuri și divertisment vor schimba direcția și vor investi în cultura industrială, în fabrici, uzine și combinate.