Dragoș Damian, CEO Terapia: Nicușor Dan, să știi că cea mai bună adresă din Varșovia este Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A

În Varșovia, la Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A, se află o simigerie Luca.

Economiștii, consilierii, sfătuitorii și influenserii culcușiți la Palatul Cotroceni au să spună ”iar se bagă în seamă nebunul asta, sigur are el un plan secret”.

Nu. Deloc. Doar că seara trecută am ajuns în Sibiu unde, la kilometrul zero, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu numărul 32, aproape vis-a-vis de faimoasa locație litigioasă a fostului președinte, se află, la fel, o simigerie Luca. Unde, cel puțin în vârful de sezon, se formează o coadă de multe zeci de metri de turiști flămânzi care cumpără ceva de mâncare. Mi-am amintit de vizita cuplului prezidențial la Varșovia, merită încurajată rețeaua Luca din Polonia, probabil singura rețea românească din capitala prietenilor noștri polonezi.

Polonia este tot mai prezentă în România. În ultimii 10 ani companiile și mărcile poloneze Froo, Tymbark, CCC, Sinsay, 4F, Pepco, Cocodrillo, Sizeer, Inglot (așa-i că nu știați despre multe dintre ele că sunt poloneze?) și multe altele, au investit exponențial și au devenit campioane în businessul de la noi, deschizând in jur de 600 de magazine în toată România. Polonia a făcut trecerea pe nevăzute de la “merele poloneze” la afacerile cu valoare adăugată pentru economia lor. La valoare adăugată duce în cele din urmă o strategie politică de industrializare și internaționalizare, sprijinită de guvern și președinție.  

În 2025 polonezii ne-au călcat din nou, Rainbow Tours a intrat în acționariatul Paralela 45 iar Maspex a preluat pachetul majoritar la Purcari. Curat ”desant polonez în România”, cum titra ZF acum un an.

Prin contrast, singurul retailer român care are o prezență semnificativa în Polonia este Luca, cu 9 locații.

De altfel, în schimburile comerciale de circa 11 miliarde Euro (date din 2023) dintre cele două țări, Polonia are un excedent de balanță comercială (date din 2022) de peste 3 miliarde Euro în relația cu România. La modul general Polonia avea un excedent de balanță comercială de peste 12 miliarde Euro, la polul opus față de România care avea un deficit de peste 30 de miliarde Euro – iată, 10% din acesta fiind creat de importurile din Polonia.

Nu vorbim aici despre un concurs de frumusețe economică între România și Polonia. Vorbim despre ceea ce are nevoie România, după modelul polonez: de un leadership politic complet focusat pe industrializare și internaționalizare.

Polonia atinge un PIB de 1000 de miliarde de Euro, are o moneda națională foarte puternică, fără un plan de a trece la Euro, este într-o expansiune de neoprit de industrializare și internaționalizare, are o linia aeriană care operează zeci de zboruri pe săptămâna spre și dinspre România – și pot continua cu exemple până vă plictisiți. În plus, a înțeles foarte repede și mesajul de ultimă oră și investește masiv în militarizare.

Când ai fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare, când investești în industrializare și internaționalizare, când ești partenerul industrial al Statelor Unite in Estul Uniunii Europene – nu prea ai motive să te temi de nimic.

Apropo. Iată cum un lucru duce la altul – înarmarea nucleară este subiectul preferat de pe buzele tuturor politicienilor europeni. I se spune academic ”descurajare nucleară”. E total patologic.

Nicușor Dan– dacă mai ești în Varșovia sau data viitoare când ajungi acolo – dă-o-ncolo de înarmare nucleară, mergi la Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A și cumpără un covrig Luca.

România are nevoie de antreprenori curajoși care să fie sprijiniți de guvern și președinție ca să parieze pe industrializare și internaționalizare.