Dragnea: Mă declar nevinovat, nu am trimis vreun sms, nu am influențat niciun membru PSD

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au audiat joi pe Liviu Dragnea în dosarul Referendumului, aceasta declarându-se nevinovat față de acuzațiile pe care i le aduce DNA.

“După adoptarea în Parlament a hotărârii de suspendare a președintelui, la nivelul PSD s-a hotărât ca eu să fiu șef de campanie. Eu eram și secretar general al PSD. (…) În ziua votului, am stat în sediul din Kiseleff, în biroul secretarului general, pe unde au trecut succesiv colegi și membri de partid, dar și susținători ai noștri și am ieșit cel mult o oră ca să mă duc să votez”, a declarat Dragnea.

El a spus totodată că nu a avut nicio legătură cu sms-urile primite de membrii PSD din țară în legătură cu procesul de votare și a precizat că respectivele sms-uri erau parte a unui sistem automatizat de remitere către multipli destinatari a unor texte predefinite.

Dragnea a explicat că doi colegi ai săi din PSD au pus la punct acest sistem informatic de remitere în cascadă a acestor sms-uri și că el nu a redactat sau trimis personal astfel de mesaje.

“La nivelul echipei de campanie s-a luat la un moment dat în discuție strategia de comunicare. Eu am participat la aceste discuții, iar PSD a pregătit un ghid referitor la scrutin, precum și un calendar electoral. Se spune că eu am dat ordin președinților de secții de votare. Eu nu am dat niciun ordin și nu am vorbit cu vreun președinte de secție. (…) Există declarațiile unor martori care arată că ei au conceput sistemul informatic pentru sms-uri în 2012. Eu nu am conceput, gestionat, avut parolă sau user, nu am cerut să se transmită vreun sms și nu am cunoștințe IT. Am văzut că multe sms-uri sunt semnate cu inițialele numelui sau cu numele meu. Eu nu știu ce să vă răspund despre asta, mai bine să vă spună martorii inițiatori ai sistemului. (…) În opinia mea, cred că erau mesaje concepute de oameni ce nu aveau cunoștințe despre campanie”, a declarat Dragnea.

El a mai spus că în timpul votării toate partidele primesc la centru informații privind prezența la vot într-o oră sau maxim două ore și rezultatele votării după numărătoarea finală, iar între centru și teritoriu se poate comunica telefonic, prin sms sau email.

În finalul declarației, Dragnea le-a spus judecătorilor că, în opinia sa, un caz ca al lui poate “vulnerabiliza” societatea democratică românească pentru că există riscul ca orice șef de campanie electorală, de la orice partid, să ajungă în situația sa.

“Cred că acest dosar poate vulnerabiliza democrația românească pentru că există riscul ca orice șef de campanie, orice partid sau orice lider de partid să nu mai aibă curaj să facă ce ar trebui să facă orice șef de campanie din țara asta. Prezența la vot nu este un folos cuvenit sau necuvenit al partidului, ci un drept al cetățeanului”, a încheiat Dragnea.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

“Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.