Doza de incertitudine locală și echilibristica globală

Evoluția PIB-ului, a deficitului, a datoriei publice și a inflației sunt indicatori cheie la care se uită deopotrivă analiștii, dar și creditorii României. Iar cu cât peisajul global este mai inflamat de presiuni diverse, cu atât echilibristica economică la nivel local și mondial este mai complicată.

Într-o zi ploioasă de toamnă, la o aruncătură de băț de Piața Eroilor, la sediul firmei, Claudiu Cazacu, analist în cadrul firmei de trading XTB România, creionează tabloul economic al țării noastre, dar punctează și care sunt cele mai importante tendințe la nivel mondial. Începe cu situația din România și, spune el, „aici datele arată că după un avans al PIB de 0,8% anul trecut, poate reușim să avem 0,6% anul acesta”. Este, explică el, o doză mare de incertitudine, iar anul viitor se așteaptă o accelare ușoară, dar sunt foarte multe necunoscute – depinde de felul în care sunt gestionate fondurile europene, de evoluția piețelor, care este apetitul lor pentru pentru a ne finanța în condițiile în care datoria publică este în creștere, punctează Claudiu Cazacu. El se referă la avansul de la 54,6% (în 2024) al datoriei publice, care este estimat să treacă la final de 2025 de pragul de 60% și cu previziuni pentru anul viitor spre un nivel de 67%. Or un avans de peste 13% al acestei datorii este, spune analistul de la XTB, „cam mult totuși, este o situație delicată pentru România. Așa arată cifrele și poate să pară OK, la 60%, față de alte țări care au 80-90%. Ar părea că mai avem spațiu, dar trebuie să luăm în considerare viteza cu care ne mișcăm: 13% în doi ani este o accelerare foarte îngrijorătoare”.

Pe de altă parte, completează Claudiu Cazacu, inflația („ceea ce ne preocupă și vedem zi de zi”) – cu o prognoză de 9,1% – aproape că se dublează anul acesta comparativ cu nivelul anului trecut (5,1%), iar previziunile pentru anul viitor se plasează la 4,5%. Cât privește deficitul de cont curent – „aici includem diferențe între ceea ce importăm și ceea ce exportăm. Aș semnala și aici o tendință, de adâncire. Eram aproape de zero în 2015, ceea ce însemna că aveam cumva un buffer, o zonă de siguranță care a dispărut, iar tendința este de natură să ne preocupe. Asta înseamnă că nu suntem competitivi la export sau că importăm mai mult decât ne permitem, mai mult decât ne ține pătura. Nu este o situație de dorit și soluțiile nu sunt foarte simple, pe termen foarte scurt, ele sunt de perspectivă. Pe teremen scurt corecția se poate face printr-o tăiere a consumului. Cum se face asta? Sunt mai multe căi – austeritatea sau o corecție pe cursul de schimb. Vom vedea care dintre acestea se întâmplă și în ce măsură.”

Datoria publică este în creștere și se așteaptă să meargă spre 80%, acesta fiind un nivel mediu al zonei euro, care nu reflectă extremele. În Europa este de așteptat ca PIB-ul să accelereze la 1,2% („ceea ce este puțin”), pentru că Europa a pierdut competitivitate, a pierdut productivitate, iar decalajul față de SUA a crescut; „față de China nu mai vorbim. Și atunci zona europeană trebuie să găsească noi resorturi de creștere”.

În zona euro, inflația este în scădere, Banca Centrală Europeană este fericită. „Sigur, mai sunt și alte valabile. Cursul de schimb trebuie luat în calcul. Și un curs are moneda euro puternică defavorizează exportul, defavorizează motorul de export al Germaniei. Și nu este este dezirabil”, punctează Claudiu Cazacu. Tot el adaugă că moneda euro s-a apreciat destul de mult, poate prea mult.

La nivel european, deficitul bugetar se plasează la circa 3%, datoria publică este în creștere ușoară, inflația în scădere și un PIB care crește. „Deci cumva zona euro nu arată rău. În schimb avem o divergență. Piețele sunt îngrijorate vizavi de Franța, pentru că una e să ai datorie la 60-70% și alta e să te îndrepți spre o datorie de 120% din PIB și mai ales să nu ai o percepție clară despre când ai putea corecta aceste deficite. Piețele pot să stea cu tine o vreme, să accepte că mergi cumva mai departe decât ar fi normal pentru un timp, dar nu și pe termen foarte lung.”

Cauza nivelului foarte ridicat al datoriei publice din Franța se leagă de politicile sociale adoptate în perioada 2010-2012, generate de presiunile publice. Pe de altă parte, observă analistul de la XTB, germanii au fost mai strânși la pungă și acum au de unde să cheltuiască. „Și au și nevoie să cheltuiască, pentru că industria auto are propriile dificultăți. Asta ca o explicație pe foarte scurt. Iar efectele cred că vor fi de durată în economia europeană. Este o accentuare a schimbării raportului de forță între Franța și Germania.”

Cât privește Statele Unite, Claudiu Cazacu arată că bursele sunt sus, multiplii de valoare se plasează la nivele înalte față de evoluția din ultimii 10-15 ani. Ce a determinat această dinamică? „Motorul a fost AI, tehnologia, entuziasmul pentru inteligența artificială care va revoluționa totul. Banii au început să curgă în sectorul tech și telecom (în linii mari putem să înlocuim telecom cu tech). Față de avansul din anul anterior, de 12%, mai nou există un avans al pieței aproape dublu pentru tehnologie în general. AI a fost un motor pentru burse și, mai mult, investițiile anunțate sunt de ordinul trilioanelor. Vorbim de 4 trilioane de dolari până în 2030”, subliniază Claudiu Cazacu. Ceea ce reprezintă 10,8% din PIB-ul SUA cumulativ până în 2030. „Este absolut enorm. Deja AI apare cu date în primul semestru din 2025 – 1,1 puncte de procentuale de creștere a provenit de aici. Deci AI-ul este de bază în creșterea economiei americane. E un pariu cu masiv, o miză pe care o adoptă Statele Unite. Ei vor să vină să devină fabrica de AI a lumii.”

Dar, observă Claudiu Cazacu, acest lucru poate să funcționeze câtă vreme prețul energiei este scăzut. Dacă vrem să întrebăm un lucru simplu ChatGPT și nu pe Google direct, vom consuma de 1.000 de ori mai multe resurse. „AI-ul ne ajută, dar deocamdată nu o face foarte eficient. Pare că eficient, pentru că oferă răspunsul rapid. Dar pentru acest lucru consumă foarte mult curent, apă șamd. Dar aceasta este direcția, se speră că la un moment dat tehnologia va evolua atât de mult, va fi atât de bună, încât eficiența va crește foarte mult și atunci costurile pe răspuns vor fi mult mai mici.”

Câtă vreme SUA investește masiv, iar China accelerează de asemenea, în Europa există centre de date, dar continentul nu are decât un campion la acest capitol, Franța, un producător de modele de frontieră, deci modele foarte avansate. Dar, în linii mari, continentul este destul de în urmă la acest capitol, punctează analistul de la XTB.

SUA și China sunt cele două puteri mari la capitolul procesării datelor. Din această perspectivă, SUA este pe locul întâi, dar ideea interesantă, spune Claudiu Cazacu, este cumva că restricțiile pe tehnologie pe care le-au impus SUA au permis ca în momentul de față China, deși investește masiv, să fie în urmă cu puterea de procesare, dar să o distribuie foarte mult. „Și momentul în care va avea – să spunem – cipuri mai avansate, va putea face saltul foarte rapid. China își pune bazele pentru salt tehnologic viitor foarte vizibil și foarte puternic.” SUA conduce la puterea de procesare și capacitatea de energie a centrelor, dar China domină la numărul de clustere.

La puterea de procesare în acest moment, la nivel mondial, Emiratele Arabe Unite se plasează pe locul doi, urmate de Arabia Saudită. În ce privește puterea de procesare, Orientul Mijlociu a investit masiv resurse, petrol în ultimii trei ani. „Este foarte interesant și o strategie care trebuie urmărită”, punctează Claudiu Cazacu.

Dar, atenționează el, la nivel global ne plasăm într-un fel de balon speculativ. „A mers inteligența artificială dincolo de realitate? Există cel puțin un element foarte foarte concret care ridică un semn de întrebare. Vorbim de circularitatea fondurilor. Adică Nvidia are bani în momentul față, are cash. Nvidia anunță că investește în OpenAI, dar investește în multe direcții. Iar OpenAI ce face? Cu banii de la Nvidia, cumpără cipuri de la Nvidia. Aparent, cifra de afaceri crește și la una și la cealaltă, dar în realitate banii sunt aceiași, doar se plimbă. Avem o suprapunere și o raportare, o anumită umflare contabilă. Există critici care spun că avem o situație asemănătoare cu ce s-a întâmplat înainte de bula dotcom din 2000”, adaugă Claudiu Cazacu.

Tehnologia promite foarte mult, dar câștigători vor fi unu sau doi, subliniază analistul. În momentul de față, banii se alocă ca și cum ar fi mult mai mulți – 10-15 câștigători mari. „Unii vor pierde foarte mulți bani și unii – câțiva – vor câștiga. Per total, vor fi niște pierderi, vor fi niște bani care a fost investiți greșit. Da, tehnologia promite și după ce se vor așeza apele din nou, probabil că lucrurile vor vor evolua. Eu am urmărit foarte de aproape acest subiect și cred că lucrurile sunt undeva hype, prea umflate, prea exagerate. Dar progresul pe care l-am văzut în ultimii doi ani este este spectaculos și mai este loc de îmbunătățire.”

Dar în ecuația dezvoltării inteligenței artificiale, contează enorm prețul la energie și sustenabilitatea acesteia. Acum OpenAI este pe pierdere, observă Claudiu Cazacu. Dacă se va plăti prețul real pentru ChatGPT și dacă prețul la energie nu va scădea, atunci câtă lume își va putea permite un preț de patru, cinci, poate de zece ori mai mare față de varianta plătită? „Câți și-ar permite să plătească 100-150 de dolari pe lună pentru un abonament ca să li se răspundă la întrebări? Poate nu toți cei care sunt luați în calcul când se fac scenariile. În schimb, se găsesc noi utilizări. Studiile arată că persoanele fizice folosesc foarte multe AI, dar companiile încă nu prea au găsit variante de a integra în lucrul de zi cu zi. De multe ori doar se laudă, pentru că dă bine în ochii investitorilor. Dar în realitate nu au un use case foarte așezat. Ceea ce eu cred că se va schimba. Cred că din păcate companiile vor fi dispuse să plătească mai mult pe tehnologie în condițiile în care își vor plăti forța de muncă mai puțin”, crede analistul. El se așteaptă să apară noi meserii, legate de implementarea de AI. „Dacă aș fi îngrijorat legat de viitorul profesiei mele și aș vrea să mă uit într-o zonă, aceasta ar fi. Mai este partea de implicații, de etică, de legal, apoi mai este partea de rescriere a legilor economice”, conchide Claudiu Cazacu.