Două pariuri: viitorul guvern și datoria la FMI

Pe de o parte, conform analiștilor de la Raiffeisen, o întârziere a formării noului guvern, în perspectiva negocierilor dure cu FMI pe marginea bugetului pentru 2013, ar influența negativ atât leul, cât și dobânzile la datoria României. Pe de altă parte, în opinia acelorași, România are de rambursat la anul cca 4 mld. euro către FMI, astfel încât BNR s-ar putea arăta mai puțin dispusă să folosească rezerva valutară spre a susține leul. Nu trebuie uitat însă că BNR are însă la dispoziție pârghia managementului lichidității, astfel încât “ar putea să apere activ leul dacă rata de schimb crește aproape de maximele record (în jur de 4,65 le/euro)”, apreciază analiștii XTB România.

Cursul leului va fi influențat și de percepția asupra voinței României de a merge înainte cu reformele, ținând cont că abandonarea obiectivului de aderare la zona euro ar fi interpretată automat drept o undă verde dată abolirii limitelor de deficit bugetar, datorie publică și inflație. Aceasta nu se întâmplă însă: dacă obiectivul aderării la euro în 2015 a dispărut, discuția ar urma să se reia după alegeri pentru a se ajunge la un “calendar realist”, susține Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, care a afirmat în această săptămână, la o conferință pe teme financiare, că banca centrală are deja astfel de discuții cu băncile comerciale.

Până atunci, nu doar BNR, ci și marile bănci continuă să promoveze creditarea în lei, după exemplul BCR, care a anunțat că va oferi împrumuturi ipotecare numai în lei, în condițiile în care o pondere a împrumuturilor în valută de peste 60% din PIB rămâne o sursă de risc pentru România. Pe bună dreptate însă, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a atras atenția, în cadrul aceleiași conferințe, că prima condiție a dezeuroizării este existența unei economisiri semnificative în lei, care nu se poate dezvolta decât dacă dobânzile sunt real pozitive, adică acoperă rata inflației.