Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis va fi judecat la Înalta Curte, pe 14 ianuarie

Decizia a fost luată în cameră de consiliu, de un complet format din trei judecători, care au analizat admisibilitatea în principiu a judecării în recurs a dosarului în care primarul Sibiului și președintele ales al României, Klaus Iohannis, a contestat raportul ANI în care se arăta că acesta a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acționarilor de la societățile Apă Canal și Piețe.

Recursul a fost formulat de Agenția Națională de Integritate, după ce în septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația lui Iohannis și a dispus anularea deciziei de incompatibilitate.

Instanța supremă este cea care va decide definitiv dacă președintele ales Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate.

Judecătorii instanței supreme au discutat marți dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, urmând să stabilească dacă recursul Agenției Naționale de Integritate (ANI) este sau nu admisibil. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) urmau să ia în discuție în 18 noiembrie dosarul primarului Sibiului, dar au amânat dezbaterea pentru marți.

Magistrații trebuie să decidă dacă recursul ANI este admisibil și, eventual, dacă primarul Sibiului și președintele ales al României a fost în incompatibilitate.

Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilități prin care se poate soluționa admisibilitatea recursului.

Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părților implicate în proces.

În acest caz, se menține decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.

“Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casare și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților”, este a doua variantă de soluționare a acestui dosar.

O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunțe, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părților.

Instanța supremă este cea care va decide definitiv dacă președintele ales Klaus Iohannis a fost în incompatibilitate în perioada în care, în calitate de primar al Sibiului, a reprezentat municipiul în adunările generale ale acționarilor societăților Apă Canal și Piețe sau dacă raportul ANI va fi anulat, așa cum a dispus și Curtea de Apel Alba-Iulia.

Agenția Națională de Integritate ceruse instanței supreme, în 22 octombrie, să ia în discuție mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, nu la două zile după, dar această solicitare a fost respinsă în 27 octombrie.

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câștigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate și a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanța supremă.

Mai mult, Curtea Constituțională (CC) va dezbate, din nou, în 9 decembrie, articolul din Legea 161/2003 în baza căruia ANI i-a declarat incompatibili pe mai mulți aleși locali, între care și candidatul la prezidențiale Klaus Iohannis.

Este vorba despre articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care prevede că aleșii locali sunt incompatibili dacă ocupă și funcții în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau sunt reprezentanți ai statului în adunările generale ale unor societăți comerciale de interes național.

“Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituționali, care au amânat atunci pronunțării unei soluții până la 3 noiembrie, însă în ziua în care trebuiau să emită o decizie, CC a decis repunerea cauzei pe rol și rediscutarea sa în 9 decembrie.

Curtea Constituțională a validat vineri rezultatul alegerilor prezidențiale, câștigate de Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a obținut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.