“Domnu’, domnu’, îmi dați și mie 3 lei, să-mi iau ceva de mâncare?! Mi-e foame! Alo, domnu’!” Cum au ajuns cerșetorii de tip nou să invadeze Bucureștiul, intersecțiile, ieșirile de la supermarket și cum veți ajunge să plătiți o taxă de protecție ca să nu fiți înjurați și flegmați

Cu toții auziți în fiecare zi aceste fraze, cel puțin în București. La metrou, în intersecții, pe marile bulevarde – Magheru este plin -, în fața magazinelor, în fața hipermarketurilor, în fața shaormeriilor, în față la McDonald’s. În fața restaurantelor bune încă nu au ajuns, dar acolo sunt parcagiii.

Ce mi-a atras acum atenția era faptul că au trecut de la 1 leu la 3 lei. Și nu a fost singura dată în care i-am auzit să treacă de la 1 leu la 2 lei, la 3 lei și câteodată la 5 lei.

Se vede că a crescut puterea de cumpărare și acum și inflația.

Cu cât suma este mai mare, cu atât personajul, cerșetorul, este mai bine îmbrăcat, tatuat, cu frizură la modă – Pompadour pacă se cheamă – și când se retrage deoparte să-și numere banii scoate și telefonul mobil.

Cerșetorii de altă dată erau mutilați, de-o vârstă mai înaintată, cei noi sunt tineri, chiar foarte tineri, unii sunt și drogați.

Aceste personaje, cerșetorii de tip nou, au devenit din ce în ce mai mulți și încep să acapareze străzile, intersecțiile, bulevardele, scările de bloc și nu mai au mult și vor ajunge și în bloc.

Zonele hot au ajuns Centrul Vechi, Nordului, magazinul Unirea, intrările de la Mega Image.

Cu bodyguarzii sunt deja prieteni (oricum bodyguarzii de la Mega nu se pun, că ăia sunt pensionari).

Toate aceste lucruri se întâmplă sub ochii poliției. Oricum nu mai știi care sunt polițiști adevărați și care sunt polițiști locali și ce fac ei.

Dacă acum câțiva ani mai aveai curaj să le răspunzi, să-i trimiți la muncă, acum acest curaj a dispărut, pentru că sunt tineri, agresivi, te scuipă și se îndreaptă către tineri dacă întorci privirea la ei.

În ultimul deceniu, economia României a crescut de la 120 de miliarde de euro la 220 de miliarde de euro și ne îndreptăm, în ritmul actual de creștere, spre 250 de miliarde de euro.

Salariul minim s-a triplat, salariul mediu s-au dublat, iar numărul celor care câștigă peste 1.000 de euro a crescut de aproape trei ori în ultimul deceniu.

În București puterea de cumpărare a crescut substanțial, salariul mediu apropiindu-se de 4.500 de lei net, față de 3.600 de lei net, media națională.

Dincolo de cifrele oficiale, statistice, sunt zone întregi din București, categorii de populație care câștigă foarte bine și chiar enorm din piața gri și piața neagră, din comerțul și traficul de mașini, din schimburile valutare la negru, din Bitcoin etc.

Explozia pieței rezidențiale, banii care se învârt aici au dat naștere altor categorii de milionari, iar acest lucru se vede cu ochiul liber.

Parcările din celebra zonă de nord din București, care a ajuns cunoscută în toată Europa, pot să rivalizeze cu orice parcare a unui restaurant de lux din această lume.

Dacă te uiți pe stradă în Grecia, chiar și în Atena, mașinile care circulă acolo par dintr-un cimitir comparativ cu străzile din București.

Foarte multă lume se întreabă cum de a rezistat România, economia, așa de bine în criza Covid, în condițiile în care toate țările occidentale au printat bani non-stop și totuși își revin cu greu, iar la București guvernele Orban și acum Cîțu au dat numai 5% din PIB pentru susținerea economiei și a businessului (20% în Germania). Mulți se întreabă unde sunt acești bani, că nu i-au văzut, iar economia României mănâncă jăratic.

Să ai o creștere de peste 10% în acest an în România este caz de studiu pentru economiști.

În economia României, în business, sunt câteva miliarde de euro, bani gri, bani negri, care se produc și se învârt non-stop, an de an.

Eu mă întreb în fiecare zi cum rezistă cursul valutar leu/euro la 4,9 lei, și ăla un curs susținut, să nu scadă, cu aceste deficite foarte mari, care se tot adună – deficit comercial de peste 20 de miliarde de euro, deficit de cont curent  care depășește 5% din PIB – un prag de alarmă, defcit bugetar de peste 80 de miliarde de lei, adică 7% din PIB, creșterea datoriei publice, și la un moment dat se va vedea și creșterea datoriei externe.

Dacă te duci la casele de schimb, cursul leu/euro de vânzare este sub cel oficial, anunțat de BNR. Vineri puteai să cumperi euro la 4,905 lei, în timp ce la BNR era 4,9145.

Nu știu cum este în celelalte orașe din România, dar creșterea businessului din București, creșterea puterii de cumpărare, banii gri și negri care se învârt, vin și cu acapararea unor zone de către cerșetori, de către clanuri etc., sub ochii autorităților de toate felurile. Este o cumetrie extraordinară între toți.

Acest lucru se întâmplă și sub delăsarea noastră, a societății, a celor care o formăm.

Poliția nu mai intervine preventiv nicăieri, poate și pentru că societatea nu mai acceptă acest lucru. Fiecare, cu bani în buzunar, cu sistemul de relații, a devenit prea puternic.

Uitați-vă cum se circulă pe străzi, pe drumuri și încercați să-i cereți cuiva socoteală.

Administrația publică este fanariotă, partidele și chiar guvernul nu mai acceptă să le spună cineva ceva.

Economia crește prea bine, iar administrația are prea mulți bani pentru a mai da cuiva socoteală.

Când numărul celor care lucrează la stat  – 1,3 milioane – rivalizează cu economia privată, adică cei care plătesc taxele și impozitele, și retorica se schimbă.

Elita societății, care acum a devenit ONG-uri, se ocupă din birouri de plantat copaci, cu teme de political correctness, în frunte cu președintele Iohannis, când cerșetorii stau lângă ei. Îndată o să vină peste ei, să le spargă petrecerile din teambuildinguri.

Pentru stat, pentru guvern, pentru instituțiile învestite prin lege cu puterea de a face ceva, problema celor 2-3 milioane de români din țară care nici nu muncesc, care nici nu sunt la școală, care nimeni nu știe din ce trăiesc, nu este a lor. O parte dintre aceștia sunt și acești cerșetori, vânzători de droguri, pe care îi vedeți în jurul vostru.

Problema educației, a pregătirii de specialitate (cine mai ține minte că Ecaterina Andronescu a desființat acum un deceniu școlile profesionale, așa cum existau ele, pentru a susține școlile teoretice care, din cauza scăderii numărului de elevi, au mari probleme) a devenit o problemă a companiilor private, care încearcă să rezolve la nivel micro lipsurile pe care le au.

Dacă te uiți în bugetul de stat, la creșterile de sume an de an, niciodată nu am avut atât de mulți bani, și parcă acești bani dispar, pentru că nu se vede nimic în urma lor, decât o administrație fanariotă.

Cazul surpării de teren de lângă Biblioteca Națională, în plin centrul Capitalei, unde au murit doi oameni, este năucitor. Cei care executau lucrările nu aveau autorizație, cel puțin așa se spune, iar cei responsabili de acest lucru dau amenzi post-mortem. Pentru că acolo era o lucrare ordonată de primarul sectorului 3, Robert Negoiță, lucrările au putut să înceapă fără niciun fel de problemă.

Câțiva metri mai încolo de locul producerii accidentului există salba de restaurante, cafenele, dar și cluburi de pe malul Dâmboviței, unde viața merge înainte.

Și dincolo de “Doamne ferește!” (Bine că nu mi s-a întâmplat mie!), nu mai există nicio reacție.

Dacă autoritățile se comportă așa, de ce noii cerșetori nu ar putea să ocupe și ei bulevardele?

Nu va trece mult și veți plăti o taxă de protecție, că este 1 leu sau 5 lei are mai puțină importanță, pentru a nu fi înjurați și flegmați când treceți pe lângă ei.