Domeniul care ar putea scoate România din criză
Domeniul construcțiilor ar putea scoate România din criză. În ce măsură este lucru fezabil? În ce interval ar putea demara investiții care să aibă un impact vizibil? Care sunt efectiv măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul?
În 2012 sectorul construcțiilor a avut un salt de 5,7%, mult peste creșterea economică din același an, și ne așteptăm să înregistreze un plus de 4,7% în 2013, în contextul în care estimarea de creștere economică pentru 2013 este de 1,7%„, spune David Țiplea, tax business development leader, Europa Centrală și de Sud-Est, EY România. Plusurile de care vorbește David Țiplea nu fac nimic altceva decât să confirme opinia generală a producătorilor de materiale de construcții, a constructorilor, dar și a analiștilor: domeniul este mult sub potențial.

Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, spune că domeniul construcțiilor reprezintă în jur de 7% din PIB, în scădere față de perioada de creștere economică, atunci când sectorul genera 9-10% din PIB și devenise un motor important de creștere. „Ponderea în PIB este comparabilă cu a agriculturii, dar sensibil sub industrie sau comerț„, arată Belciu.
Dincolo de cifrele seci, construcțiile se pot dovedi importante și prin prisma numărului mare de oameni angajați, atât în domeniul producției de materiale, cât și pentru construcții propriu-zise, „fiind totodată un important plătitor de impozite„, spune Adrian Crivii, președinte al companiei de consultanță Darian. „În condițiile de azi, investițiile publice în infrastructură cu fonduri europene ar reprezenta cel mai rapid și fezabil mod de a relansa industria construcțiilor. Dacă acestea ar porni, și celelalte domenii din construcții și sectorul privat ar primi un impuls puternic„, subliniază Crivii.

Investiții în domeniul construcțiilor există și astăzi, „doar că nivelul lor e mult mai scăzut față de anii «de glorie», iar acest lucru s-a întâmplat din cauză că cererea a crescut mult mai puțin față de oferta existentă, dar, mai important, față de cea care urma să fie livrată pe termen scurt„, spune Țiplea.
Datele Eurostat arată că România a avut în iunie cea mai abruptă scădere din UE a lucrărilor de construcții, de 2,4% față de luna anterioară, comparativ cu creșterea de 0,7% în zona euro, respectiv 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în iunie față de mai, producția din sectorul construcțiilor a crescut în patru state din UE, a scăzut în alte șase și a stagnat în Spania, Franța și Ungaria. Datele pentru celelalte state membre nu sunt disponibile.

Cele mai abrupte scăderi raportat la aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Polonia (-16,3%), Portugalia (-12%), Slovacia (-10,7%) și Cehia (-9,8%), iar cele mai puternice creșteri în Ungaria (12,5%), Spania (4,1%) și Suedia (3,1%).
Președintele companiei Darian consideră că ritmul scăzut al creșterii economice și al investițiilor directe duce la un nivel scăzut al industriei construcțiilor. „Relansarea economică prin începerea finanțării investițiilor în special cu fonduri publice ar putea constitui startul acestei industrii„, argumentează Crivii.

Mai mult decât atât, construcțiile ar putea fi unul dintre motoarele de relansare a economiei, crede Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding. „În România sunt încă multe lucruri de construit în comparație cu alte țări europene, unde trebuie demolate contrucții pentru a face loc altora noi.„ Relansarea domeniului, argumentează Aldea, ar determina creșteri atât pe verticală, cât și pe orizontală, „știut fiind faptul că un constructor dă de lucru pe orizontală la alți doi sau trei angajați„. Infrastructura a fost întotdeauna un vector de creștere, iar directorul general al Carpatcement dă exemplul Germaniei, care în perioada crizei economice din 1929-1933 a generat creștere economică prin construcția de autostrăzi, sau exemplul Chinei, care a reușit să finalizeze 11.000 km de autostradă într-un singur an, în 2011.