Dolarul american, așteptat să-și mențină poziția dominantă în următoarele decenii

Dolarul american își va menține poziția de monedă dominantă în constituirea rezervelor în următorul deceniu în pofida apelurilor în creștere venite din partea unor țări pentru adoptarea unor alternative, relevă un sondaj anual realizat în rândul băncilor centrale, potrivit Financial Times.

Un sondaj realizat de Official Monetary and Financial Institutions Forum (OMFIF), un think-tank bri­tanic, a găsit că bănci centrale ce au sub administrare active de 5.000 mld. dolari se așteaptă ca dolarul să scadă ca proporție din re­zervele globale într-un ritm „gra­dual“. Totuși, acesta va repre­zenta în continuare 54% din total în decurs de 10 ani, comparativ cu 58% în pre­zent.

Printre cei care încearcă să atace hegemonia dolarului este preșe­dintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva, care a făcut apel la piețele emergente să-și revizuiască depen­dența de moneda americană în cadrul unui summit din Paris de săptă­mâna trecută. Președintele Africii de Sud Cyril Ramaphosa a declarat la rândul său că „problema monedelor“ se va afla „pe agenda“ viitoarei reuniuni a țărilor BRICS din august.

Dominația dolarului s-a dimi­nuat treptat în ultimele decenii odată cu slăbirea rolului SUA în comerțul mondial, în timp ce înghețarea unor active de peste 300 miliarde de dolari ale băncii centrale rusești anul trecut a declanșat noi apeluri în rândul unora dintre cele mai mari economii emergente ale lumii pentru reorien­tarea către alte monede.

La începutul secolului, dolarul reprezenta peste 70% din rezervele globale, potrivit datelor FMI.

Sondajul OMFIF a găsit că 16% din băncile centrale intenționează să-și crească expunerea la dolar în următorii aproximativ doi ani, comparativ cu 10% care intenționează s-o reducă. Totuși, pe următorii 10 ani, 6% din băncile centrale se așteaptă să-și reducă deținerile de dolari.

China face în același timp eforturi pentru a încuraja o adoptare pe scară mai largă a monedei sale de către alte țări. Totuși, sancțiunile impuse Rusiei au sporit atenția asupra problemei geopoliticii, iar unele bănci vor lua în calcul tensiunile SUA cu China și vor ezita să investească în China în acest moment, susțin analiștii.

Potrivit sondajului OMFIF, doar 13% dintre bănci se așteaptă să-și crească deținerile de yuani, în scădere de la peste 30% anul trecut. Totuși, pe un orizont de timp de 10 ani, două cincimi dintre băncile centrale se așteaptă să-și crească deținerile de monedă chineză, anticipând că proporția acesteia în rezervele globale va crește de la aproximativ 3% la 6% până în 2033.

Sondajul a găsit că euro este probabil cel mai mare beneficiar de pe urma reorientării dincolo de dolar și de optimismul mai moderat cu privire la China. Euro reprezintă în prezent aproximativ 23% din rezervele globale, însă 14% din băncile centrale au declarat că plănuiesc să-și crească deținerile de euro în următorii doi ani. Cererea o devansează pe cea pentru orice altă monedă și marchează o creștere importantă față de anul trecut, când nicio bancă nu s-a gândit să-și crească rezervele de euro.

Moneda euro și-a păstrat poziția de a doua cea mai utilizată monedă pentru comerț, tranzacții financiare și rezerve anul trecut, revelă un raport BCE, potrivit Reuters.

În raportul anual al BCE se subliniază reziliența euro, deși banca avertizează că acest lucru s-ar putea schimba rapid.

În aprilie 2023, de exemplu, utilizarea euro pentru plăți internaționale a atins cel mai scăzut nivel din trei ani, în timp ce utilizarea dolarului a urcat ușor, iar cea a yuanului chinez a atins cel mai ridicat nivel din cinci luni, notează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.