Doi tineri arhitecți și-au imaginat deja cum vor arăta locurile în care ne petrecem timpul liber după ieșirea din izolare. La restaurant, vom avea câte un dulap pentru spălat mâinile lângă

„Ca designeri, suntem mereu în căutarea noului nou. Folosim ideația și design thinkingul ca să descoperim unde se îndreaptă lumea. Am creat un compendiu de idei care să îi ajute pe lideri să își imagineze un viitor mai bun”, spun Sebastian Mîndroiu și Radu Călin, fondatorii studioului de arhitectură PickTwo Studio, într-un material scris de ei care creionează cum vor arăta diferite domenii după izolare. Dacă  întâlnirea anterioară cu Business MAGAZIN a avut loc la etajul 36, în restaurantul aflat la cea mai mare înălțime din București, pe care tocmai îl amenajaseră, acum discuția este într-un restaurant imaginar, creat prin intermediul platformei Zoom.

De la interviul din urmă cu aproximativ doi ani proiectele din portofoliul lor, axate pe amenajări de spații publice, fie ele despre restaurante, spații de retail sau săli de sport, s-au tot adunat; însă acum cele mai recente dintre acestea sunt în așteptare. La fel ca modul în care s-a schimbat discuția noastră, și ei trebuie să se reinventeze odată cu domeniile pe care s-au concentrat. 

„Încă avem proiecte care sunt în derulare, dar majoritatea au fost contractate înainte de perioada aceasta de criză. Așteptăm să vedem un recul în ceea ce privește investițiile fiindcă probabil în câteva luni mare parte din bugetele companiilor se vor reorienta din zona de investiții spre zona de supraviețuire și atunci ne așteptăm să simțim și noi asta. Acesta este unul dintre motivele pentru care am început deja să căutăm idei pentru ce va urma în noua  lume care va veni după această pandemie”, spune Sebastian Mîndroiu. „Partea de restaurante a fost pusă pe stop și am oprit partea de investiții a câtorva spații – acum există câteva spații de birou pentru care continuăm să implementăm proiectele și avem totodată multe idei pentru viitor. Cred că este un moment bun de a ne strânge în comunități și a vedea cum putem să rezolvăm noile situații”, spune și Radu Călin.

Pornind de la constatarea că spațiul public, așa cum îl știm noi, nu va mai exista, ei și-au propus să își imagineze cum va arăta acesta după pandemie. „Procesul de căutare de idei este unul pe care noi îl facem constant. De obicei însă,  clienții care veneau ne întrebau cum facem să deschidem un restaurant mai deosebit sau ceva care nu există, astfel că mereu trebuia să venim spre ei cu lucruri noi. Așa am făcut și acum, ne-am uitat la premisele din acest moment și am analizat toate industriile, de restaurante, hoteluri, birouri, dar și  alte tipuri de spații publice, cum ar fi parcurile sau piațetele centrale ale orașului, în special locuri aglomerate despre care credem noi că în viitorul apropiat vor avea de suferit ca trafic. Ne-am uitat să vedem cum se vor transforma și care ar fi măsurile proactive pe care le-am putea lua tocmai pentru a ușura utilizarea acestor spații.”

Cu bucătăria mai aproape de fiecare client

În domeniul restaurantelor, ei cred că schimbarea după ieșirea din izolare se va face încă de la început: va exista o diferență majoră între restaurantele mici și medii și între restaurantele mari. Aici linia când vine vorba de numărul de locuri se va trage undeva la între 40 și 50 de locuri pe restaurant. „Restaurantele mici vor funcționa relativ normal, așa cum funcționează și acum, și cred că va exista o creștere a activității pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă și în China, inclusiv la nivelul de mese”.

Printre soluțiile lor la aceste situații se numără, de pildă, spargerea acestor spații mai mari cu mai multe zone de gătit, ca și cum ai aduce bucătăria mai aproape de client – în dreptul fiecărei bucătării s-ar afla  o zonă de scaune. „În felul acesta, dacă ai un spațiu foarte mare, de câteva sute de metri, îl poți fragmenta ușor și poți păstra un concept interesant pentru clienți fără să obții acele aglomerări mari de oameni”.

O altă idee ar fi să aducă spațiile de spălat pe mâini din restaurante foarte aproape de clienți – crede că astfel de zone de altfel vor fi implementate în mai multe locuri, în spații publice de pildă sau în săli de sport, și vor lua forma unor dulăpioare. „Cred că vom avea o linie de mobilier de design care să se potrivească cu mesajul fiecărui restaurant. Dacă ar fi să treacă pe la noi un astfel de proiect nu ar fi vorba despre un obiect intruziv care să intre în spațiul restaurantului, ci ar fi integrat în concept astfel încât să deservească acest rol funcțional al  spălatului pe mâini care, iată, este foarte necesar”, explică Mîndroiu.

Radu Călin subliniază că de acum proprietarii de restaurante vor fi foarte atenți și la spațiul dintre mese și va exista, de asemenea, o nevoie mai mare pentru spațiile în aer liber. Până acum, distanța pe care o practicau proprietarii de restaurante între mese era de 50-60 cm – ori asta ajuta la crearea acelei atmosfere pe care o căutam cu toții atunci când mergeam la restaurant. „Se creează zarvă atunci când sunt mai mulți oameni, locul devine mai animat și mai interesant”. De acum, distanța între mese și scaune va crește la 1,5 metri sau chiar 2 metri de 3-4 ori față de cât este în prezent.
Un alt concept despre care ei cred că se va dezvolta după această perioadă va fi cel de „fast dining”, o alăturare a conceptelor de „fine dining” și „fast food”, o combinație rezultată a creșterii numărului de preparate accesibile prin intermediul livrărilor la domiciliu. „În București se întâmplă deja ca restaurantele de fine dining care se adresau unui public mai mic să devină restaurante pe care să poți să le accesezi prin aplicații de livrare”, spune Mîndroiu. „Accentul se va pune foarte mult pe partea de produs și de ingrediente fiindcă nu vei mai fi capabil să oferi aceeași experiență – noi ofeream o atmosferă prin partea de design, acum atenția se va concentra pe partea de packaging și felul în care arată platingul acestui packaging”, adaugă el.

Sport în sufragerie cu greutăți virtuale

În ceea ce privește sălile de sport, Sebastian Mîndroiu spune că au analizat două modalități în care ar putea să evolueze lucrurile. Pe de o parte, pentru sălile de sport, de gimnastică, vor apărea măsuri de distanțare socială astfel că cei doi arhitecți se așteaptă ca accesul în acestea să se facă pe bază de aplicație sau într-un mod controlat – pe anumite intervale orare, astfel încât accesul persoanelor care intră în sală în același timp să fie limitat. De asemenea, și designul acestor săli va trece prin schimbări: „Ne gândim că vor exista vestiare individuale, de genul celor din cabinele de probă din magazine – fiecare persoană ar avea astfel vestiarul ei. De asemenea, și aici se va adăuga și partea de chiuvete și de produse de dezinfectat pentru echipamente”. Ei spun că în mod cert se va înăspri și programul de curățenie al sălilor – „probabil din punct de vedere operațional, aceasta se va realiza după fiecare tură de clienți – după o oră sau două se va opri totul câteva minute, se va dezinfecta și apoi se va relua activitatea – asta în viitorul foarte apropiat, până când se va găsi o soluție pe termen lung”.
Legat de antrenamentele în propria casă, Sebastian Mîndroiu observă că există câteva soluții de sisteme de antrenament pe care le poți avea acasă, care ocupă foarte puțin loc, au un ecran integrat și permit comunicarea cu un antrenor personal.  Oferă exemplul unui start-up lansat în San Francisco care a dezvoltat un echipament care nici măcar nu mai folosește gravitația, ci un sistem cu electromagneți care opun rezistență atunci când lucrezi la aparatul respectiv; dintr-o dată dimensiunea unui astfel de aparat de sport se restrânge mai mult față de ce știm noi în prezent – poate fi vorba doar despre un panou atașat de perete.
„Dacă stăm destul de mult timp în casă încât să ne obișnuim cu televizorul și cu gym pod-urile, probabil că o să ne obișnuim cu acest nou obicei, cu acest gând și vom eficientiza astfel partea de traseu și de timp petrecut pe drum. Practic începe să surâdă partea de gym pod acasă și poate să ne mutăm de la partea de apartament la o casă mai mare care va avea și partea de home office, și partea de gimnastică în aceeași cameră. Este posibil orice în funcție de cum ne schimbăm obiceiurile și de cât va ține această izolare”, adaugă Radu Călin.

Cu recepția hotelului în buzunar

În ceea ce privește hotelurile, cei doi arhitecți cred că una dintre primele măsuri care va apărea  se va lega de reglarea traficului transfrontalier: „Foarte probabil hotelurile va trebui să se orienteze în următoarea perioadă pe turiști din aceeași țară, turiști de proximitate”, crede Mîndroiu. Când vine vorba despre noile spații de acomodare  a turiștilor, se va dezvolta mai mult glampingul, acel concept de camping mai elevat – pentru persoanele care își permit să cheltuie puțin mai mult, dar care își doresc să stea în natură”, explică Mîndroiu. Complexurile turistice de acest tip sunt de obicei mai izolate și presupune o distanțare foarte mare între corturile în sine: „Cred că acest tip de complexuri turistice va crește în următoarea perioadă fiindcă promovează noțiunea aceasta de izolare socială, apoi de conexiune cu natura și de viață în aer liber”.
Pentru hotelurile tradiționale se gândesc  mult la introducerea mai mult a tehnologiei și la limitarea accesului sau a interacțiunii dintre personalul hotelului și clienți. Vor apărea foarte rapid aplicații care ajută la deschiderea ușilor de la camere, rezervării și check-inului fără interacțiunea cu personalul hotelului. „Acestea există, dar se va face o adopție mult mai rapidă a lor”, crede Mîndroiu.

Mai puțin mall, mai mult comerț online. Și drone

Fondatorii PickTwo Studio s-au uitat și la modul în care această pandemie globală va schimba mallurile și retailul în spații foarte mari: „Acestea vor migra foarte mult în online – vor apărea aplicații care îți vor permite să te vezi în oglindă purtând produsele respective, dar oglinda va fi la tine acasă și va fi una digitală. Și cred că în timp va crește în viitor livrarea cu drone astfel încât să putem să avem o eficiență mult mai mare în acest domeniu – pentru pachete mici la început, dar va ajuta foarte mult ca din magazinul local din apropiere pe o rază de 500 de metri să fie posibilă livrarea cu drone”.
Chiar dacă aceste tehnologii există, pe măsură ce sunt implementate, pe o perioadă mai lungă de timp, vom fi nevoiți să le adoptăm. Curierii vor fi suprasolicitați și vor exista soluții pentru magazine astfel încât să fie posibilă livrarea – poate prin dulapuri intermediare de unde să poți ridica  produsele. „Vom încerca să scurtăm traseele și să eficientizăm ce există acum”, crede Sebastian Mîndroiu.
Apoi, ei se așteaptă la o creștere a activităților în spații deschise și în parcuri, piațete, tocmai fiindcă oamenii va trebui să migreze dinspre spațiile închise spre exterior, context în care s-ar putea dezvolta mai multe tipuri de servicii conexe, de la chioșcuri care vând și livrează anumite lucruri, până la camioane pentru mâncare.
„Ne gândeam că există foarte mulți oameni care vor face sport în parcuri și atunci ar fi interesant să existe dulapuri și chioșcuri, food truckuri pentru mâncare, spații din parcuri care închiriează diferite echipamente sportive, trotinete, biciclete, tocmai pentru că va crește foarte mult traficul din parcuri”, crede Mîndroiu. Iar un lucru pentru care ei spun că militează de mult timp este dezvoltarea de grădini publice: „Este vorba despre utilizarea spațiilor nefolosite, mai ales a teraselor de pe blocuri, și de convertirea lor în ferme urbane sau sere care să fie amplasate pe blocuri, ferme ale comunităților care să fie implementate în jurul blocurilor. Avem mult teren pe care nu îl folosim și cred că acesta va fi unul dintre lianturile care ar putea să construiască acele comunități despre care vorbeam mai devreme – grădinăritul împreună sau creșterea legumelor împreună, de ce nu, pentru fiecare bloc în care locuim.”
Radu Călin adaugă că pe partea de consum vom fi foarte atenți – probabil că vom avea tendința să cumpărăm lucruri care sunt produse în România și sunt autentice, vom fi foarte atenți să consumăm mai mult bio, eco și natural. 
 

Idei de afaceri  postpandemie

Arhitecții de la PickTwo Studio au conturat, în baza analizei lor, și câteva idei care ar putea fi dezvoltate ulterior acestei izolări. „Tot ce înseamnă packaging, materiale biodegrabile sau din materiale naturale va crește”, spune Radu Călin. De asemenea, o idee de afacere în turism care nu ar necesita foarte multe investiții ar fi un complex de glamping.  Noile echipamente pentru săli de sport vor reprezenta de asemenea o altă nișă. Iar legat de zona de birouri, aici vor fi esențiale produse de software de management al locației. „Pentru că și birourile vor evolua într-un hub mai degrabă decât un birou tradițional – oamenii vor merge la birou poate mai rar 2-3 zile pe săptămână și se va lucra mai mult de acasă, iar asta va permite proprietarilor  de birouri să închirieze locurile respective și altor firme; prin urmare vom vedea dezvoltarea unei tehnologii de software  management al închirierilor de birouri.
De asemenea, un serviciu de livrare cu drone este de luat în calcul – poate ca idee de afaceri pe termen mediu și lung, dar și stațiile de spălat pentru locurile publice și dezvoltarea de mobilier pentru lucrul de acasă.