Documente și povești despre revoluția din decembrie 1989, colectate în biblioteca digitală a Europei

Cu ocazia împlinirii, în acest an, a unui sfert de veac de la evenimentele revoluționare ce au dus la Căderea Cortinei de Fier în Europa, Europeana – biblioteca, muzeul și arhiva digitală a Europei – și-a propus să colecteze și să publice amintiri, povestiri și documente personale din timpul evenimentelor desfășurate în decembrie 1989 în România. Aceste amintiri se vor alătura celorlalte povestiri deja adunate, proiectul intitulat “Europeana 1989” reușind să colecteze până acum peste 11.000 de imagini digitale din diferite țări est-europene.

Persoanele care dețin fotografii, documente audio și video sau au trăit personal experiențe marcante în perioada revoluției române din decembrie 1989, pot contribui cu acestea la arhiva digitală europeană. Acestea pot fi aduse la evenimentele de colectare organizate de Europeana sau, după înregistrarea pe site, oricine poate încărca imagini digitale ale obiectelor, fotografiilor, documentelor audio sau video, precum și a povestirilor personale din acea perioadă, pe www.europeana1989.eu.

Campania de colectare se va desfășura vineri, între orele 10.00 și 17.00, la Facultatea de Istorie a Universității București. La eveniment vor fi prezenți experți care vor digitiza materialele și vor înregistra povestirile. Toate obiectele vor fi returnate posesorilor în aceeași zi.

Acest eveniment se va adăuga astfel celor desfășurate în Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Republica Cehă, Ungaria și Germania începând din iunie 2013, evenimente care au reușit să atragă mii de oameni. Aceștia au contribuit cu povești și amintiri originale, nepublicate anterior, îmbogățind astfel arhiva digitală unică, ce va oferi noi resurse pentru cercetare, educație, expoziții și evenimente comemorative.

Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație, România fiind singura țară din Blocul Estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Conform evidențelor oficiale, 1.142 de revoluționari au fost împușcați mortal și 3.138 au fost răniți, alți 760 fiind reținuți. După revoluția din decembrie 1989 au fost înregistrați nu mai puțin de 748 de copii urmași de eroi-martiri. Cifrele menționate fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate și verificate conform Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989.

Europarlamentarul român Mircea Diaconu, ambasador al campaniei din România a “Europeana 1989”, a înregistrat recent, la sediul Parlamentului European, o mărturie referitoare la momentele trăite în decembrie 1989, fiind totodată și primul contributor al Campaniei Europeana 1989.

“Când s-a lăsat seara, m-am dus până acasă, repede, m-am schimbat de haine și m-am dus în alt punct central, în Piața Universității, unde se strânseseră toți acești tineri care rezistau. Se făcuse o barieră, venise noaptea și erau două tabere în față. Tabăra care avea arme și tancuri a început să tragă la un moment dat, să tragă cu gloanțe trasoare, ceea ce înseamnă gloanțe care luminează, vizibile și trăgeau în sus, ca să ne sperie. La un moment dat au început să coboare tirul de gloanțe din ce în ce mai jos, din ce în ce mai jos asupra și deasupra noastră, și atunci noi am început să ne aplecăm, nu știu, era o frică animalică, pur și simplu, până m-am lipit de asfalt și m-am târât pur și simplu până când m-am ascuns după o clădire și am fugit acasă, ceea ce au făcut toți până la urmă, au spart lucrul acela.

A doua zi însă, într-adevăr, tot orașul a plecat către centru. Erau fabrici mari, uzine mari în care lucrau mii de oameni, mii și mii de oameni, au plecat, au deschis porțile pentru că șefii lor, directorii lor primiseră comandă să sudeze porțile fabricilor, să nu iasă oamenii afară. Au rupt porțile, au trecut și au plecat către centru. O masă uriașă de oameni venea către centru. Acesta a fost momentul practic, pe la ora 11, a doua zi, pe 22 decembrie, când a fost foarte limpede că vom învinge.

Sunt atât de multe de povestit, am vrut să scriu o carte atunci, mi s-a părut că e prea devreme, nici acum nu mi se pare timpul să scriu această carte, dar dacă dă Dumnezeu și sunt sănătos, o să scriu o carte cu tot ce s-a întâmplat atunci, pentru că merită ținut minte și merită să nu uităm.

În acele zile, am purtat – asta e, așa m-a prins Revoluția – o geacă, cum purta toată lumea atunci. Când s-a terminat povestea asta și am ajuns acasă, mi-am dat seama că e pătată, erau niște pete, cred că de la tanc, pentru că m-am urcat pe tanc cu alții și așa am intrat în Piața Comitetului Central, și așa am intrat în Comitetul Central, pe tancuri.

Aceasta este geaca, iată, v-o arăt. Mi-a rămas, țin la ea și o voi păstra, o vor păstra și copiii mei ca o amintire. Iar petele acelea, nu știu nici azi, dacă sunt de motorină de la tanc, dacă sunt altfel de pete, nu știu. Cert este că din acele nopți, cu atât am rămas, cu acele pete și cu această geacă, și din păcate cu foarte multe speranțe neîmplinite”, potrivit unui fragment al mărturiei lui Diaconu.

Cristina Roiu, reprezentant Europeana, a spus că succesul acestui proiect ilustrează interesul major al est-europenilor pentru istoria lor comună recentă.

“Imaginea evenimentelor din extraordinarul an 1989 al Europei de Est nu ar fi însă completă fără amintirile și mărturiile românilor care au trăit evenimente așa de dramatice și au plătit un tribut atât de greu .Cu atât mai mult povestirile și amintirile lor sunt prețioase și trebuie să stea la loc de cinste alături de cele ale celorlalți est-europeni”, a arătat Cristina Roiu.

În 2014, întreaga lume marchează 25 de ani de la anul extraordinar pentru istoria Europei – 1989, când zidurile s-au prăbușit, iar populația Europei a fost din nou unită. Proiectul “Europeana 1989” invită locuitori din țarile est europene să transpună în format digital propriile povești, imagini, înregistrări video sau audio din anul 1989. “Europeana 1989” este rezultatul unui parteneriat între Historypin , Fundația Europeana și alte instituții europene locale.

În România, principalii parteneri ai proiectului sunt Facultatea de Istorie a Universității București, Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Fundația “Corneliu Coposu”, Asociația 21 decembrie 1989 și Asociația pentru Cinstirea Eroilor Martiri ai Revoluției din decembrie 1989.

Peste 3.000 de instituții au contribuit de-a lungul timpului la portalul Europeana, iar site-ul său este disponibil în 29 de limbi europene. Europeana le permite membrilor să descopere și să exploreze patrimoniul cultural și intelectual al Europei, printr-un motor de căutare simplu și numeroase expoziții vizuale. De la lansarea sa, în noiembrie 2008, de către Comisia Europeană, această bibliotecă digitală a ajuns să includă peste 36 de milioane de documente și lucrări de patrimoniu, disponibile gratuit pe www.europeana.eu. Portalul are peste trei milioane de vizitatori în fiecare an.