Doctrina „Strângeți cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aștepta la început de an

♦ În proiectul de ordonanță de urgență „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanțelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranță de a se încadra în ținta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiții.

Nu ne vom încadra în ținta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis președintele Klaus Iohannis. Așa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeți cureaua“. (Deosebirea față de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanțe de urgență – una care privește eliminarea unor scutiri fiscale și majorări de taxe și o alta care țintește reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituție, dar deloc recomandată într-o democrație calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliții PSD-PNL chiar este cu cuțitul la os și uimitor este că nimeni nu dă explicații cum s-a ajuns aici, cu o economie care crește mai bine decât alte țări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul așteptărilor.

Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflația să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Așa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflația, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-și acopere cheltuielile curente.

Deficitul bugetar a ajuns, la șase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei și cheltuieli de 280 mld. lei.

Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB și ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecințe grave pentru economie.

Așa că, înapoi la doctrina „mai faceți o gaură la curea“.

Cum strânge guvernul cureaua:

⇒ Reduceri de personal cu funcții de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituții vor avea poziții de conducere.

⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituții cu 50%

⇒ Limitarea sporurilor salariale și a voucherelor de vacanță.

⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

⇒ Cheltuielile unei administrații pentru cultură, recreere, religie și sport nu pot depăși 5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.

⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

⇒ În privința companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanței de urgență se desființează.

⇒ În companiile statului, numărul de nou angajați nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

⇒ Consiliul de administrație al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro și cel puțin 50 de angajați  este format din maximum 7 membri.

⇒ Se reduce remunerația membrilor consiliului de administrație dintr-o regie autonomă.

⇒ Mai puține mașini (cu excepția companiilor care desfășoară activități de producție, mentenanță, transport, intervenție, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Așadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituție.

⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziționat nu poate depăși 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).