DNA critică propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală: Ar diminua eficiența DNA și ar afecta statutul procurorilor

“Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală inițiată de mai mulți deputați, Direcția Națională Anticorupție consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar“, se arată în comunicatul parchetului.

DNA face referire la propunerea inițiată de nouă deputați PSD și unul de la Minorități, înregistrată la Senat în 2 aprilie, în procedură de urgență.

“Modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate. De altfel, inițiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariția unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate”, arată DNA.

Reprezentanții direcției analizează în continuare modificările propuse la Codul de procedură penală.

Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiției ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăția dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura și scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condițiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei “numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârșit o infracțiune”.

Totodată, modificarea art. 224 și 225, prin excluderea denunțului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicție cu principiile procesului penal.
“Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situație de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătorești”, argumentează DNA.

Procurorii critică și modificarea propusă la art. 131 ce prevede introducerea caracterului obligatoriu al confruntării solicitate de inculpat pe motiv că încalcă un principiu fundamental al procesului penal, și anume că toate probele sunt administrate numai dacă sunt utile și pertinente pentru aflarea adevărului.

Modificarea art. 106, prin introducerea obligativității de a înregistra audio – video toate declarațiile administrate în cursul urmăririi penale și a de a inscripționa un suport separat pentru fiecare declarație, poate îngreuna soluționarea cauzelor, în măsura în care nu este însoțită de resurse umane și materiale suplimentare pentru organele judiciare. Prin introducerea unui nou alineat la art. 106 ar fi introdusă asistența juridică obligatorie în cursul urmăririi penale pentru toți suspecții și inculpații, indiferent de natura cauzei. Această prevedere trebuie însoțită de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocaților din oficiu, având în vedere că în prezent cazurile de asistență juridică obligatorie sunt limitate, mai spune DNA.

Pe de altă parte, abrogarea art. 141 privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată, ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esențial în combaterea criminalității grave.

Propunerea de modificare a art. 103 alin. 2, prin introducerea sintagmei “condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea ca acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială”, în loc de “îndoială rezonabilă”, vizează “impunerea unui standard de probațiune care este imposibil de atins”, arată DNA, precizând că, în toate sistemele moderne de drept, prezumția de nevinovăție a inculpatului corespunde obligației acuzării de a dovedi săvârșirea infracțiunii “dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

În punctul de vedere transmis, DNA analizează și modificările propuse la Codul penal.

Între acestea, se regăsește modificarea termenelor de prescripție a răspunderii penale, care “ar atrage imposibilitatea tragerii la răspundere penală pentru numeroase infracțiuni grave”. “Astfel, faptele de luare de mită săvârșite anterior anului 2009 ar fi în acest moment prescrise, deși organele judiciare încă primesc sesizări cu privire la asemenea fapte”, arată DNA.

Totodată, prin creșterea cuantumului de la care consecințele sunt considerate “deosebit de grave”, cauzele aflate pe rol având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu cu un prejudiciu între 2 și 4 milioane de lei vor fi calificate potrivit legii mai favorabile, cu consecința încadrării între limite de pedeapsă mai puțin grave și, implicit, cu reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale.

În plus, modificarea art. 290 și 292, prin condiționarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor și cumpărătorul de influență de formularea denunțului în termen de șase luni, va limita numărul infracțiunilor descoperite în acest mod de organele judiciare.

DNA mai arată că modificarea art. 39, prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursul de infracțiuni la maximul special al celei mai grele pedepse, reprezintă o îndepărtare de tradiția dreptului penal și “poate crea situații nejustificat de blânde pentru unii infractori”, în condițiile în care în regimul vechiului Cod penal, maximul special putea fi sporit cu până la cinci ani, iar în regimul actual cumulul pedepselor este aritmetic și limitat doar de maximul general.

O serie de modificări la Codul penal vizează activitatea magistraților.

Modificarea art. 283 C.pen. și reglementarea infracțiunii de represiune nedreaptă prin referirea la condiția dincolo de orice îndoială “are potențialul de a transforma orice magistrat într-un inculpat”, spune DNA, subliniind că pot fi situații în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive, după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăția unei persoane.

Totodată, introducerea infracțiunii de abuz de putere al organelor judiciare “ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiîntâlnite la adresa magistraților care soluționează cauze complexe”, mai spun procurorii DNA.

Inițiatorii proiectului de lege sunt deputații PSD Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu și Eugen Uricec, alături de Nicolae Păun, de la Minorități.