DNA a extins urmărirea penală în cazul deputatului Theodor Nicolescu, pentru luare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus, miercuri, extinderea urmăririi penale față de Nicolescu pentru infracțiunea de luare de mită, pe lângă cele trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care el era deja urmărit penal.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deținea funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În schimbul banilor, Theodor Nicolescu, prin prisma funcției pe care o avea, urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubire, conform DNA.

“Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor. Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul”, potrivit comunicatului de presă.

Deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu a fost prezent, miercuri, la Direcția Națională Anticorupție, procurorii aducându-i la cunoștință faptul că este urmărit penal și pentru luare de mită.

În primă fază, Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoștință că este urmărit penal pentru trei fapte de abuz în serviciu.

În același dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

De asemenea, instanța a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraș, Ingrid Popa-Mocanu și Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experții evaluatori – Gheorghe Vișoiu și Alexandru-Florin Hanu.

În ceea ce îi privește pe experții evaluatori Neculai Nistor și Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceștia să fie cercetați în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

În același dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a președintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

Toți cei șapte foști membri ai comisiei din ANRP, precum și experții evaluatori sunt acuzați de abuz în serviciu.

Procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și față de fostul vicepreședinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

După ce a fost reținut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marți.

Potrivit ordonanței de reținere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte și Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

“Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanța de reținere.

Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, “comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”.

“Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.