Directorul general BRD: Băncile trebuie să-și asume partea de responsabilitate și costuri pentru creditele în franci

“Pentru clienții care au luat la un moment dat credite în franci elvețieni, era important să fie informați cu privire la riscuri, banca trebuie să informeze clienții, face parte din etica profesională a băncilor, din bunul simț al meseriei noastre. Sunt clienți care trebuia să știe de la bun început că pot exista riscuri, printre care rata de schimb“, a declarat joi Lhotte în conferința de presă ocazionată de anunțarea rezultatelor BRD pentru anul trecut.

El și-a exprimat îndoiala că toți cei peste 75.000 de debitori în franci elvețieni au fost informați corect și avertizați asupra riscului de către băncile care i-au creditat.

“Există 75.000 de clienți care au făcut credite în franci elvețieni și nu sunt sigur că tot atâția clienți au fost avertizați de aceste riscuri”, a spus Lhotte.

Directorul BRD a precizat că banca pe care o conduce are cinci astfel de credite în portofoliu și urmează să propună clienților respectivi conversia în lei, la cursul dinaintea aprecierii puternice a francului, la jumătatea lunii ianuarie.

“Sunt cinci clienți, am văzut dosarele, eu sper ca și peste 20-30 de ani să rămână clienții noștri. Când banca a acordat creditele, mă întreb dacă au fost bine informați, oare li s-au explicat riscurile? (Lhotte nu era pe atunci la conducerea băncii – n.r.) O să le propunem conversia în lei la cursul dinainte de 15 ianuarie. Nu putem face recomandări altor bănci, nu dăm lecții nimănui, dar trebuie să fim corecți și să lucrăm pe o bază de echitate”, a explicat Lhotte.

Banca a derulat, pentru câteva luni în anul 2006, o ofertă pentru clienții cu venituri mari. Ulterior, a decis să oprească acest tip de finanțare. Soldul celor cinci credite în franci elvețieni este de circa 280.000 CHF.

Directorul BRD este de acord cu poziția exprimată de BNR, de negocieri individuale între bănci și clienți pentru a găsi o soluție favorabilă în cazul creditelor în franci elvețieni, însă și cu cea a premierului Victor Ponta de după izbucnirea “crizei francului”, când spunea că fiecare trebuie să-și asume responsabilitate, iar dacă o bancă are o parte de răspundere fiindcă n-a informat corect și suficient clienții, trebuie să-și asume acea responsabilitate.

Pe de altă parte, Lhotte a menționat că nu a fost de acord cu poziția exprimată de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) într-un comunicat de la finele lunii ianuarie privind soluțiile propuse de bănci clienților și a refuzat să-l valideze. BRD se mai gândește astfel, în urma unor diferențe de opinii, dacă va rămâne în continuare în componența CPRB.

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac Bank, ING Bank România și Volksbank România. Cele șase bănci dețin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem și peste o treime din personalul din domeniu.

CPBR consideră că transformarea împrumuturilor în altă monedă trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operațiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării, iar legea insolvenței persoanelor va fi benefică doar dacă nu va încuraja lipsa de disciplină la rambursare.

Referitor la unele propuneri legislative sau ale societății civile care vizează impunerea altui curs de schimb față de cel al pieței pentru conversia creditelor acordate în franci elvețieni, CPBR arata că această problema nu poate fi tratata decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite și clienții acestora, pentru găsirea de soluții viabile.