Directiva europeană privind transparența salarială schimbă regulile jocului pentru angajatori. Florina Ilie, Forvis Mazars România: Companiile vor trebui să justifice documentat modul în care stabilesc salariile
Directiva europeană privind transparența salarială (UE 2023/970), care trebuie transpusă de statele membre ale Uniunii Europene, aduce una dintre cele mai ample schimbări din ultimii ani în modul în care companiile stabilesc, comunică și justifică salariile. Potrivit draftului legislativ din…
Directiva europeană privind transparența salarială (UE 2023/970), care trebuie transpusă de statele membre ale Uniunii Europene, aduce una dintre cele mai ample schimbări din ultimii ani în modul în care companiile stabilesc, comunică și justifică salariile.
Potrivit draftului legislativ din martie 2026, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care propun o transpunere extinsă a Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială, aplicabilă atât sectorului privat, cât și celui public, arată o analiză realizată de Forvis Mazars.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează procesul de recrutare. Angajatorii vor trebui să comunice candidaților salariul inițial sau intervalul salarial aferent postului, stabilit pe criterii obiective și neutre din perspectiva genului. Informațiile vor trebui incluse în anunțurile de angajare publicate pe site-urile companiilor sau pe platformele de recrutare ori comunicate în scris înainte de interviu.
Proiectul de lege extinde obligațiile de transparență și după angajare. Companiile vor trebui să le ofere salariaților informații privind criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor și mecanismele de progresie salarială. În plus, angajații vor putea solicita informații despre propriul nivel de remunerare și despre salariile medii pentru poziții comparabile, defalcate pe criteriul de gen, iar angajatorii vor avea la dispoziție maximum 30 de zile lucrătoare pentru a răspunde.
Un element nou introdus de proiectul românesc este obligația angajatorilor de a informa anual toți salariații, până la sfârșitul primului trimestru, cu privire la dreptul lor de a solicita informații salariale.
Obligația de raportare a diferențelor salariale de gen se va aplica companiilor cu cel puțin 100 de angajați, în timp ce firmele mai mici vor putea raporta voluntar. Datele vor fi transmise către Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), iar reprezentanții salariaților vor avea acces la metodologiile utilizate pentru calcularea indicatorilor.
În situațiile în care sunt identificate diferențe salariale între femei și bărbați care nu pot fi justificate prin criterii obiective și neutre, angajatorii vor fi obligați să remedieze situația în termen de 90 de zile lucrătoare. În cazuri justificate, perioada poate fi extinsă, fără a depăși șase luni.
„Directiva nu este doar un exercițiu de conformare, ci o schimbare profundă în modul în care organizațiile își construiesc și justifică politicile de remunerare. Practic, companiile vor trebui să demonstreze, în mod coerent și documentat, modul în care stabilesc salariile și să elimine orice diferență care nu poate fi explicată prin criterii obiective”, spune Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars România.
Potrivit proiectului legislativ, nerespectarea obligațiilor privind transparența salarială poate atrage amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, iar în cazul repetării abaterilor sancțiunile pot ajunge la 30.000 de lei. În paralel, persoanele care se consideră victime ale discriminării salariale vor putea solicita în instanță recuperarea integrală a drepturilor salariale pierdute, despăgubiri morale și alte prejudicii, fără plafon maxim de compensare.
Analiza Forvis Mazars arată că România are una dintre cele mai mici diferențe salariale de gen din Uniunea Europeană, estimată la aproximativ 3,7%, însă acest indicator trebuie interpretat cu prudență din cauza particularităților structurale ale pieței muncii și a segregării ocupaționale.