Dincolo de granițe. Afacerile antreprenoriale românești care și-au făcut curajul să se extindă în afara țării sau au în plan acest pas

Timp de mai bine de două decenii, antreprenorii români care și-au făcut curaj să se lanseze în business și-au ancorat afacerile în „portul” România. Din lipsă de îndrăzneală și încredere, din lipsă de bani sau pentru că au găsit local prea multe oportunități, ei au privit din interiorul granițelor alte piețe pe care le-au văzut mai degrabă ca pe un vis îndepărtat. În ultimii ani, lucrurile par să se schimbe.

În primele două decenii de după căderea comunismului, spre deosebire de companiile autohtone, afacerile poloneze au luat cu asalt Europa – și nu doar de Est, ci și de Vest –, „invadând” sectoare precum industria alimentară, moda sau piața materialelor de construcții. Mizând pe export, pe branduri puternice, pe achiziții sau pe dezvoltare de la zero în alte țări, investitorii polonezi au reușit să contureze o serie de campioni regionali sau chiar continentali. În ceea ce privește România, astfel de exemple pot fi încă numărate pe degete. Totuși, inspirați de acești jucători care au gândit încă de la început businessul ca fiind unul global, încurajați de rezultatele de acasă sau de oportunitățile mari de business de peste hotare, în ultimul deceniu tot mai mulți antreprenori locali au început să ridice ancora și să „navigheze” și prin alte ape. Deși există o serie de provocări, dezvoltarea externă vine cu siguranță și cu multe avantaje. Pentru a vedea care sunt acestea, dar și care sunt principalele impedimente, Business Magazin a discutat cu zece dintre cei mai puternici antreprenori locali. Unii au făcut deja din export un motor pentru business, în timp ce alții plănuiesc chiar facilități de producție peste graniță. Mai sunt și aceia care se dezvoltă prin achiziții peste hotare și pariază bugete uriașe de investiții. Nu există un model unic de reușită, însă un lucru e cert, apariția unor campioni regionali sau chiar mondiali ce au pornit din România poate conduce la mai multă bunăstare pe plan local.

Triggerul: aderarea la spațiul Schenghen. Altex, liderul pieței locale de electro-IT, un business controlat de omul de afaceri Dan Ostahie, se pregătește să facă primii pași în afara țării, însă acest lucru se va petrece abia după aderarea României la zona Schenghen, eveniment despre care antreprenorul spune că ar putea avea loc în 2024. „Pentru ca expansiunea unei companii în afara granițelor pieței-mamă să fie un succes, trebuie întâi creat un model de guvernare corporativă la nivel național, care apoi să permită scalarea. Este important să ne punem la punct atât procedurile, procesele, cât și infrastructura aici, în România. Avem deja proiecte începute, pe care le pregătim pentru implementare. După finalizarea acestora, expansiunea va fi mai ușoară”, spune Ostahie. Bineînțeles însă, doar dacă este implementată cum trebuie o astfel de expansiune peste graniță se poate dovedi câștigătoare, adaugă el. „Expansiunea internațională este o validare pentru o companie antreprenorială care dorește să facă pasul către o multinațională.” În cei circa 30 de ani de istorie, Altex și-a concentrat atenția asupra pieței-mamă, România. Aici, compania are peste 125 de magazine, cele mai multe sub brandul Altex, dar și unele sub brandul Media Galaxy.

„Expansiunea peste granițe se află printre planurile de viitor ale Altex. Un aspect important pentru a face acest pas este cel macroeconomic – astăzi, expansiunea Altex și a altor companii românești este îngreunată de faptul că țara noastră nu este încă parte a zonei Schenghen. Intrarea în spațiul intracomunitar ar reprezenta triggerul care ar declanșa expansiunea Altex. Ne așteptăm ca aderarea să se petreacă în 2024.” Totuși, dezvoltarea României trebuie să aibă la bază un consens al clasei politice, asupra unui program coerent, pe termen lung, ca de exemplu 20 de ani, precizează el. Dan Ostahie este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, Altex fiind liderul pieței locale de electroIT. Compania a încheiat anul 2020 cu afaceri de peste 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) după o creștere de 24%, de două ori mai rapidă decât cea a pieței de profil în ansamblul său. Anul trecut, din nou, afacerile au crescut cu 20%, conform datelor comunicate anterior de Dan Ostahie.

Astfel, conform estimărilor ZF, cifra de afaceri s-a apropiat de 6 mld. lei (1,2 mld. euro), un nivel maxim istoric pentru compania care se află pe locul doi în rândul afacerilor antreprenoriale românești după retailerul de bricolaj Dedeman. La nivel de grup, pe podium își face loc și grupul farma Catena-Fildas.

Cu ochii după consumul mai mare din Vest. Dragoș Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piață, spune că în 2022-2023 compania are în plan dezvoltarea în afara granițelor țării. Acesta ar fi un prim pas pe alte piețe pentru companie. „Avem un plan de dezvoltare la Viena, în Austria. Ne dorim să deschidem un restaurant de tip Buongiorno în 2022-2023, după ce vom depăși perioada de pandemie. Până acum nu am făcut pași în afara țării.” Compania are aproximativ 20 de restaurante sub mai multe branduri precum City Grill, Buongiorno, Pescăruș sau Caru’ cu Bere, circa 1.000 de angajați și afaceri de aproximativ 26 mil. euro în 2021. Această cifră de afaceri reprezintă circa 65% din potențial, spune antreprenorul care pune rezultatul pe seama pandemiei de COVID-19 care a impus o serie de restricții industriei HoReCa, inclusiv în 2021. Prin comparație, în 2019, ultimul an desfășurat în condiții normale de business înainte de izbucnirea pandemiei, cifra de afaceri a grupului
City Grill era de 190 mil. lei (aproape 40 mil. euro). Cu o istorie de peste 15 ani în piață, compania și-a concentrat atenția pe România până acum și mai exact pe București. Când vine vorba de expansiunea peste graniță, Dragoș Petrescu mizează tot pe un oraș-capitală, Viena. „O astfel de mutare se poate dovedi câștigătoare tocmai ținând cont de contextul generat de pandemia de COVID-19. Mai exact, în țările din Europa de Vest recuperearea industriei e mai rapidă decât în Est. La ei deja vânzările au ajuns la 100-110% din cât erau înainte de pandemie, la noi sunt undeva la 60-65%.” Totuși, provocările sunt și ele multiple, de la legislație și noi reguli specifice de respectat, la asociații patronale diferite și acordarea licenței în anumite condiții. Nu în ultimul rând, vorbim de un alt model de clientelă, cu alte obiceiuri. Investițiile sunt comparabile ca și managementul oamenilor. „Avantajul considerabil în această situație vine din partea de cultură a clientului, orientată spre consum. Totodată, vorbim de un consumator cu o putere de cumpărare considerabil mai mare.”

Avem resursele și expertiza să mergem în Europa! Florin Enache, fondatorul lanțului de bijuterii TEILOR, ce a ajuns la o rețea de circa 60 de magazine pe patru piețe din Europa Centrală și de Est, este de părere că România dispune de numeroase afaceri antreprenoriale românești care au dovedit și dovedesc în continuare că au modele de business durabile și pot susține economia locală.

„Cred că aceste companii au un potențial uriaș de dezvoltare atât la nivel local cât și internațional, iar în viitor ar putea să devină acei jucători care vor transforma imaginea României pe plan global. Noi am început încă din anul 2019 extinderea prezenței rețelei TEILOR peste granițe prin deschiderea primelor magazine în Sofia, Bulgaria precum și în Varșovia, în Polonia.” De asemenea, în septembrie 2021, compania a inaugurat un nou magazin în Budapesta, Ungaria, care marchează intrarea pe cea de-a treia piață externă.

„Avem planuri ambițioase de dezvoltare și ne dorim ca în următorii ani, rețeaua TEILOR din străinătate să fie cel puțin egală cu numărul de magazine din România.” De asemenea, rețeaua de magazine online va urma expansiunea magazinelor fizice, prin localizarea conținutului și campaniilor de promovare digitale. „Credem că după extinderea accelerată pe care am avut-o pe piața din România, ne aflăm într-un moment în care compania deține resursele și expertiza necesară să se dezvolte la același nivel în Europa”, spune antreprenorul. Primul magazin al retailerului a fost deschis în Pitești, orașul din care provine Florin Enache, antreprenorul care a pus bazele brandului de bijuterii în urmă cu circa 20 de ani. În Capitală, rețeaua a intrat în anul 2013, cu un magazin deschis în Băneasa Shopping City, iar primii pași peste hotare au fost făcuți acum doi ani.

Planurile de expansiune au în vedere consolidarea poziției TEILOR pe piețele existente deja – Polonia, Ungaria, Bulgaria – prin magazine noi, precum și intrarea pe piețe noi din centrul și vestul Europei. „Pentru următorii cinci ani, ambiția noastră este de a deschide 60 de magazine TEILOR peste granițe. Experiența acumulată în ultimii cinci ani, perioadă în care rețeaua TEILOR a ajuns de la 7 la aproape
60 de magazine ne motivează să menținem același ritm în ceea ce privește numărul de deschideri de noi magazine în viitor.” În 2020, Teilor a înregistrat o cifră de afaceri de peste 140 mil. lei (28,8 milioane euro), în scădere cu aproximativ 10% față de anul precedent pe fondul pandemiei de Covid-19 care a dus la închiderea temporară a magazinelor offline. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

Brandurile românești, sursă de profit și motor de export. Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, spune că România trebuie să renunțe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este prețul scăzut al mâinii de lucru. Pentru a suține o creștere economică de durată, care să garanteze un nivel de trai similar țărilor occidentale, avem nevoie să investim în cercetare și în brandurile locale. „Putem astfel să generăm venituri consistente din proprietatea intelectuală, pentru că produsele de brand generează marje de profit mai mari decât produsele generice. Aceste produse pot fi exportate cu success și pot contribui la îmbunătățirea brandului de țară, România devenind astfel o destinație dezirabilă pentru investiții cu valoare adăugată ridicată”, spune el. Compania Farmec, ce are în portofoliu brandurile Farmec și Gerovital, și o istorie de câteva zeci de ani, exportă bunurile realizate la Cluj deja de mai multe decenii. Firma e activă și pe piața bunurilor de curățenie cu mărcile Nufăr și Triumf și a pariat începând cu anul trecut pe segmentul de dezinfectant, un produs „de bază” în pandemie. Aceste produse sunt dedicate în special pieței locale, pe când cosmeticele ajung și la export. „Produsele din portofoliul Farmec sunt deja prezente în 30 de țări, de pe mai multe continente. Dorim să creștem volumul exporturilor, dar pentru a face acest lucru sunt necesare investiții, atât în lanțul de distribuție, cât și în prezența efectivă la raft, pe piețele pe care le vizăm. Investițiile vor fi efectuate gradual.” Expansiunea Farmec are la bază mai multe direcții, cea mai recentă investiție vizând listarea produselor Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania și Franța. „Contăm pe stabilirea și consolidarea unor relații de business solide cu partenerii noștri externi tradiționali, dar avem în vedere și parteneriate noi, pe piețe cu potențial. Totodată, extindem permanent comerțul și promovarea online a produselor, pe piețele externe, împreună cu partenerii noștri, alături de care realizăm strategii coerente.”

O altă direcție pe care o urmărește compania este promovarea deschiderii magazinelor de brand, atât în țară, cât și peste granițe. În prezent există astfel de magazine deschise de partenerii francizați din Cipru și Ungaria. Compania a înregistrat în 2020, ultimul an pentru care există date publice, venituri de 287 mil. lei și un profit net de 23 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanțe. Cifra de afaceri record pe care a înregistrat-o producătorul în 2020 s-a datorat în special faptului că Farmec a intrat pe o nouă piață odată cu izbucnirea pandemiei și anume cea de dezinfectanți, adresându-se atât populației cât și instituțiilor prin introducerea de produse biocide pentru uz personal și medical. Anul trecut, businessul a scăzut cu câteva procente ca urmare a scăderii drastice de astfel de bunuri.

Deja în patru rețele de comerț din Germania. Raul Ciurtin, proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods, cu afaceri de peste 50 mil. lei în 2020, spune că a gândit businessul încă de la început având în vedere expansiunea în afara granițelor. Dezvoltarea peste hotare se face cu produse „verzi”, plant based – alternative pe bază de plante la carne, pește sau lactate. Acesta este cel mai recent pariul al antreprenorului care spune că va restructura în 2022 portofoliul de produse tradiționale (conserve și altele), pentru a face loc alimentelor verzi. „Expansiunea peste granițe a fost în planul nostru încă de la început, având în vedere că în țările europene și în alte state dezvoltate, interesul pentru produse tip plant based este foarte mare, deoarece acestea sunt de mai mult timp pe piață, iar mulți consumatori le apreciază și chiar sunt fideli lor. În 2021 ne-am concentrat atenția atât pe lansarea în România a noului brand Unfished – de produse alternative la pește, cât și pe intrarea pe piețele externe.”

Antreprenorul își propune ca anul acesta să crească exportul la 30% din cifra de afaceri. Prefera Foods trimite la export produse vegane (alternative la articolele pe bază de proteină animală), care în prezent reprezintă 4% din totalul veniturilor. „Probabil că undeva în 10-15 ani vom inversa ponderile pe care le au cele două categorii (bunuri tradiționale și produse plant based – n.red.) în business. Acest lucru va fi influențat însă de ce se întâmplă în procesul de educație a pieței, de ce se întâmplă cu dezvoltarea acestor game de produse care își propun să lovească în consumul de bunuri convenționale, cu ingrediente de origine animală.” La finalul anului trecut, produsele plant based ale Prefera Foods au fost listate în trei mari lanțuri de retail din Germania, un pas important pentru dezvoltarea companiei, dar și o carte de vizită pentru parteneriate viitoare. „Faptul că un produs vine din România nu e întotdeauna un avantaj, dar în cazul nostru particular, portofoliul, calitatea produselor și brandul (Unfished – n.red.) ne-au ajutat să fim acceptați foarte repede. Contează foarte mult colaborarea cu retailerii, contează unde ești prezent, e un fel de certificat ca să poți accesa și alte rețele de magazine”, precizează el. Mai departe, Raul Ciurtin spune că își dorește să exporte produsele și către Marea Britanie, o piață educată în ceea ce privește consumul produselor vegane, însă planurile de extindere vizează mai multe țări din Europa. Apoi, ținta este expansiunea dincolo de granițele Bătrânului Continent.

„Anul acesta nu intenționăm să ne extindem producția și în alte țări. Dacă lucrurile vor ieși cum trebuie, ne gândim pentru următorii ani. Când vom ajunge să ne uităm în afara Europei, va trebui să ne gândim la investiții în producție”, explică el. Participarea cu standul propriu Prefera Foods, în luna octombrie, la Târgul Internațional Anuga, din Germania, a contribuit mult în stabilirea de contacte noi în întreaga lume, spune Ciurtin.

„Suntem printre puținele companii din Europa care au dezvoltat un portofoliu atât de extins și cu o gamă relevantă pentru o categorie inovatoare ca aceea a alternativelor la pește. Dacă analizăm ritmul de creștere al categoriei de produse de tip plant based în afara țării, exportul este cu siguranță o mare oportunitate.” Totuși, extinderea pe piețele externe nu este deloc o chestiune simplă și presupune analizarea acestor țări în ceea ce privește trendurile, legislația, aprobările, precum și studierea preferințelor consumatorilor. „Mai exact, ca să dau exemple concrete, este vorba despre adaptarea portofoliului nostru la preferințele clienților din diverse piețe, unde diferă consumul chiar și în funcție de tipul de ambalaj sau de specificul rețetei.” De fapt, este un proces destul de lung până la implementarea efectivă a produselor într-o nouă piață, care implică o serie de documente și specificații, certificări ce trebuie puse la dispoziția comercianților și clienților. „În plus, tot ca exemple, este vorba și de gestionarea ambalajelor cu informații traduse într-un număr variat de limbi, de găsirea partenerilor logistici și de distribuția efectivă în țările respective. Dar noi nu privim acești pași necesari și obligatorii ca obstacole, ci drept provocări la care avem atuuri să le răspundem, ținând cont de experiența noastră.” Raul Ciurtin este unul dintre cei mai importanți antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legată dezvoltarea celui mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut ulterior către gigantul francez Lactalis.

Win the game to be global”. Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet, activ pe piața pariurilor sportive, crede că antreprenorii din România ar trebui să fie mai deschiși față de investitorii care au viziune să creeze lideri regionali în industriile lor și de la care au ce învăța, cum a fost cazul său cu Blackstone (unul dintre marile fonduri de investiții ale lumii). „Când în România vom avea între 6 și 10 firme private de peste 5 miliarde de euro, impactul acestora se va simți  în întregul ecosistem de business. Cred cu putere că trebuie creat acest „best in class ecosystem” cu prioritate în business și care poate deveni apoi model pentru alte domenii.”

Prin Blackstone ca acționar minoritar, grupul Superbet are acces mai facil la finanțare ce îi permite dezvoltarea peste hotare. „Cu siguranță, extinderea în afara granițelor este o mutare câștigătoare”, spune Sacha Dragic, fondator și executive chairman al Superbet Group, activ pe piața de pariuri sportive și gaming de mai bine de un deceniu. Deși businessul a fost fondat și dezvoltat inițial local, în urmă cu 3-4 ani a început expansiunea internațională. Acum, grupul are operațiuni pe mai bine de zece piețe și o cifra de afaceri totală de 300 de milioane de euro în 2020. „În 2016, când am înțeles că viitorul va fi în online, am direcționat cea mai mare parte a investițiilor către tehnologie – sector pe care am pariat peste 120 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Tot efortul a fost făcut cu scopul de a scala operațiunile la nivel internațional. Acum, cu brandul Superbet pe două piețe și cu Lucky 7 pe alte zece, cu Napoleon în Belgia, înțelegem cât de mare potențial avem în față și cât de multe geografii avem în care ne mai putem scala operațiuniile.”

Lucky 7 și Napoleon sunt două companii străine preluate de către Superbet în ultimii ani, unele dintre puținele tranzacții făcute de companii românești peste graniță.

 „Dezvoltarea Superbet, din 2009, de la deschiderea primei agenții, s-a făcut preponderent organic, prin deschiderea de noi unități la nivelul întregii țări, până la aproape 1.000 de agenții astăzi. Această abordare a ajutat dezvoltarea businessului în online. În 2017, ca CEO al Superbet și fiind o fire mai conservatoare, am decis să intrăm tot prin investiție directă pe piața de profil din Polonia.” În 2019, noul CEO, Johnny Hartnett, a experimentat în Polonia și extinderea prin francizare, cu rezultate bune, astfel că modelul ar putea fi replicat și pe alte piețe, spune Dragic. „O altă direcție – la fel, eu nu eram foarte deschis față de ea – a fost decizia lui Johnny de a dezvolta compania prin M&A. Tot el a avut dreptate – prin achiziția Lucky 7 în Marea Britanie în 2020 și a Napoleon Sports & Casino în 2021 am ajuns în top 10 companii globale de profil mai repede decât m-am așteptat.” În 2021, grupul Superbet a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 700 de milioane de euro, mai mult decât dublu față de anul anterior, conform celor mai recente estimări. Dacă în 2019, aproape 99% din business se derula în România, anul trecut, după achiziția Napoleon din vara lui 2021, compania ajuns la un raport de 60% România, 40% piețe externe. „La final de 2022, mă aștept să inversăm ponderile, astfel că 60% din businessul grupului se va desfășura în afara țării. Pentru expansiune, sunt trei direcții pe care le combinăm – unu, continuăm dezvoltarea (ca să ne creștem cota de piață) în piețele pe care activăm deja, cum ar fi Polonia și Belgia; doi, intrăm pe încă două piețe fie organic, fie prin mici achiziții și trei, rămânem deschiși și atenți la orice „deal” transformațional pentru Superbet.” Businessul va ajunge la un nou nivel cel mai probabil în 2023-2024, prin prisma lansărilor la care compania lucrează de pe acum. „We are in the game to be global” atlfel spus, viziunea mea pe 10-15 ani este să văd Superbet activ în orice piață în care este legal să pariezi. Adică pe lângă țările europene, să activăm inclusiv în Statele Unite, America Centrală, Africa și chiar Australia.”

Acreat o fisură într-un zid aparent impenetrabil. „Opt ani a durat numai până am reușit să rupem mitul acesta că dacă vii din România sau din estul Europei este o problemă”, spune Eliodor Apostolescu, proprietarul companiei Phoenix Y, producătorul pufuleților Gusto, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești peste hotare la ora actuală. Astăzi, peste jumătate din ce realizează fabrica din Băicoi merge la export, având în vedere că o parte din bunurile care ajung pe piața locală sunt trimise mai apoi peste hotare de către distribuitori naționali. Cele mai importante piețe pentru companie, după România, sunt Germania și SUA. „Mai mult de jumătate din ceea ce producem exportăm. Ce am reușit noi să facem a fost să demonstrăm că se poate, am creat o fisură într-un zid care acum zece ani părea impenetrabil.” Compania Phoenix Y, producătorul pufuleților Gusto, a avut în 2020 afaceri de aproape 147 mil. lei, venituri record, și un profit net de 15 mil. lei. În cadrul companiei, care are un portofoliu de peste 500 de coduri de produse, lucrează mai bine de 400 de angajați. „Când am reușit să descopăr tehnologia actuală pe baza căreia producem pufuleții Gusto și când am stabilizat procesul, am zis că vom vinde pe tot globul, inclusiv în SUA. Mulți nu m-au crezut, dar se pare că am avut dreptate”, povestește el. Prezența în marile rețele internaționale este cheia pentru obținerea unor volume mai mari de vânzări pe de-o parte și pentru ca brandul să ajungă mai repede în conștiința unui număr mai mare de consumatori. „Am avut o creștere organică pe piețele externe. Am dezvoltat echipe proprii de vânzări pentru piața externă. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. În timp am început să înțelegem care sunt mecanismele pentru a crește vânzările la export”, adaugă Apostolescu. El crede că este important pentru țară să avem branduri și produse care să iasă în afara României și care să aducă bunăstare pe plan local. „Primii importatori ai brandului nostru au fost românii plecați la muncă în străinătate. Dar astăzi, vânzările de sute de milioane de pungi de pufuleți anual la export nu mai au legătură doar cu acest segment. Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal.” Compania e prezentă pe patru continente, în peste 35 de țări. 

11 companii în cinci țări. Omul de afaceri Levente Bara este astăzi cofondatorul Transilvania Nuts – o companie care se ocupă cu procesarea de miez de nucă în România –, proprietarul unei fabrici de condimente din Indonezia și al mai multor proprietăți imobiliare în SUA și pe plan local. El este totodată cel care a fondat și dezvoltat producătorul de ingrediente pentru industria alimentară și de condimente Supremia Grup, vândut în 2017 către gigantul francez Solina. „Holdingul nostru deține 11 companii în cinci țări: Indonezia – unde suntem cei mai mari investitori români, SUA, Germania, Republica Moldova și, bineînțeles, România. Investițiile în aceste țări au fost făcute în urmă cu maximum opt ani. Mai exact, în Indonezia suntem din 2013, în SUA din 2015, în Germania am mers un an mai târziu, iar în Republica Moldova am ajuns acum trei ani.” O astfel de mutare, spune antreprenorul, este în primul rând riscantă, dar e posibil să fie și o variantă câștigătoare.

„În Indonezia avem 300 de angajați în fabrica de procesare de condimente Natural Java Spice, de unde exportăm în circa 50 de țări de pe glob. Considerăm intrarea pe piețe externe ca fiind câștigătoare datorită diversificării businessului și găsirii de piețe cu costuri reduse de producție.” Totuși, managementul unor asemenea companii devine dificil uneori din cauza distanțelor uriașe. Și disfuncționalitățile globale – ca de exemplu criza recentă a containerelor din Asia – pot afecta puternic operațiunile globale. Și, nu în ultimul rând, diferențele culturale majore dintre Europa și Asia pot face lucrurile uneori dificile, dar nu imposibile, adaugă el.

Unitatea de producție Natural Java Spice din Indonezia a fost deschisă în 2013, ea realizând doar condimente și doar de origine locală. Compania din Asia exportă anual cam 250 de containere, adică în jur de 5.000 de tone de condiment. Dacă înainte de pandemie prețul unui container ajungea la circa 2.500 de dolari, acum costul se ridică la 20.000-25.000 de dolari. În contextul acestei probleme, dar și al crizei forței de muncă și a inflației, antreprenorul spunea recent că a blocat momentan investițiile în dezvoltare.

„Avem câteva investiții în zona imobiliarelor, nu foarte multe, dar în zona de producție suntem cu investițiile în așteptare. Avem câteva proiecte pe fonduri europene la Transilvania Nuts pe care trebuie să le implementăm în decurs de trei ani și vor fi în așteptare cel puțin șase luni. Holdingul nostru deține un portofoliu imobiliar de spații comerciale în România și în alte țări, unde avem fonduri de pariat, dar timid, nu avem gânduri mari de investiții”.

Tot ce are Europa mai bun. Rucsandra Hurezeanu, de profesie medic, este fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm, o companie ce a ajuns la afaceri de peste 20 de milioane de lei în 2020, plus 20%. Iar la business, exporturile deja contribuie cu mai bine de o treime.

„În urmă cu 5-6 ani am simțit nevoia de a crește businessul prin vânzarea pe alte piețe. Am apelat la consultanți străini pentru expansiune, am participat la târguri internaționale în Orientul Mijlociu și Asia, la conferințe și congrese ale industriei noastre.” Primele țări în care Ivatherm a intrat au fost cele din Orientul Mijlociu – Egipt, Iordania, Arabia Saudita, Qatar, Kuweit și Bahrain. În Asia, compania vinde de câțiva ani în China, țara cu cel mai mare potențial de creștere pentru producătorul român, dar și în Sri Lanka, Filipine și Vietnam. La sfârșitul lui 2021 Ivatherm a livrat prima comandă în India. „În acest moment, vindem în jur de 40% la export în 18 țări, unele dintre ele cu potențial mare de creștere. În ultimii ani nu am mai căutat activ alte piețe pentru extindere, suntem însă abordați tot mai mult de distribuitori din alte țări. Ne alegem cu grijă partenerii, nu vindem oricui, la orice preț. Implementăm în fiecare țară strategia care ne-a adus rezultate aici și deținem un control cât mai bun al materialelor de marketing și al conținutului vizual pentru a avea o imagine unitară a brandului.” Rucsandra Hurezeanu spune că a  fost încă de la început foarte atentă la estetica brandului, care vorbește despre valori precum știință, modernitate, natural prin apa termala Herculane, indiferent de granițe. „Îmi place să spun că Ivatherm îmbină tot ce are Europa mai bun. Formularea și producția cosmeticelor o facem în Franța, agenția de design cu care lucrăm este la Londra, borcanele vin din Italia, dar Ivatherm este un brand românesc. „Industria românească de dermocosmetice este încă mică și firavă, dacă o comparăm cu cele 700 de branduri noi lansate în Franța anual. În România, Ivatherm, companie lansată acum 16 ani, activează pe o piață a produselor cosmetice de farmacie de circa 30 de milioane de euro. „După primii ani, am reușit să câștigăm o cotă de piață de 10% în România și să fim între primii patru jucători, deși suntem în competiție cu marile branduri internaționale, globale. Am analizat mereu competiția mare, la nivel global, am urmărit tendințele pe piețele care ne interesează”, spune antreprenoarea. Modelele de business pe care compania le-a adoptat pentru intrarea pe alte piețe au fost, de obicei, distribuția exclusivă sau angajarea unei echipe locale de vânzări și marketing, împreună cu un contract logistic de distribuție. „Pentru toate brandurile românești aflate la început de drum, cred că este important să crească întâi pe piață locală. Asta le aduce pe de o parte experiență și expertiză, iar pe de altă parte resursele financiare necesare pătrunderii pe alte piețe. Având o rețetă de succes pe piață locală, e mai ușor să exporți modelul și să replici în alte țări.”

În căutarea unor operatori specializați pentru plus de sinergie. Grigore Horoi, președintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri și produse ready meal din România, spune că grupul nu a avut și nu are în plan în viitorul apropiat investiții în fabrici în afara României. Astfel, investițiile companiei în producție s-au îndreptat către România, iar bunurile rezultate au mers atât în retailul autohton, cât și la export. El nu exclude ca pe viitor (termen mai îndepărtat) grupul să parieze pe producția în alte țări, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de o serie de factori. „Deocamdată încercăm alocarea resurselor disponibile în zonele și activitățile ce asigură cel mai bun return (rezultat – trad.), dar ne gândim și ne pregătim să investim și în afara României, când vom identifica operatori specializați pentru un plus de sinergie în lanțul valoric și când vom aprecia că este oportun.”

Grupul are în România lanț integrat pe partea de carne de pasăre, pentru că își crește puii în propriile ferme (Puiul Fericit, Puiul Fermierului, Puiul Familist, Puiul Antistres). Carnea de porc este însă importată, iar produția de mezeluri se realizează la Salbac, una dintre companiile din grup, conform celor mai recente date ZF. La Europrod, altă companie din grup, se realizează produse ready meal precum crispy. La Avicola Lumina, în Constanța, grupul crește găini pentru ouă, conform celor mai recente date.

„Noi, la Agricola, ne-am concentrat atenția pe dezvoltarea pieței interne în raport cu posibilitățile facilităților de producție disponibile. Prin investiții, care la nivelul grupului de firme Agricola se ridică la o media anuală de peste 8 milioane euro, cu vârfuri de sume investite de peste 25 milioane euro pe an – cum este cazul proiectului de creștere de capacitate și modernizare a abatorului de păsări – am reușit să «ridicăm» producțiile spre nivelul maxim al potențialului oferit de facilitățile de care ne folosim”, a spus el.

Astfel, în anul 2021, grupul a realizat și comercializat volume mai mari cu 135% la carnea de pasăre, cu 65% mai mari la salamuri crud-uscate și mezeluri fiert-afumate și, respectiv, cu 169% mai mari la produsele ready meals și semipreparate – în comparație cu volumele realizate în anul de referință 2009, explică executivul român, care este și acționar în grup. „Piața vizată de produsele companiilor noastre a fost cea internă dar, odată cu creșterea cantității totale vândute, a crescut proporțional și exportul (ajungând la aproape 10% din business – n.red.).” Planurile din viitorul apropiat ale grupului, spune Grigore Horoi, sunt să creeze o piață matură, echilibrată în România pentru produsele din portofoliul Agricola. Abia apoi, oficialii companiei se vor gândi la eventuale facilități operaționale în proximitatea piețelor deja conturate. E vorba de piețe unde produsele Agricola ajung pentru că sunt exportate. Agricola a avut afaceri consolidate la nivel de grup de peste 730 de mil. lei, conform datelor comunicate de reprezentanții companiei. În toate companiile din grup lucrează circa 2.800 de oameni.

Dan Ostahie, Altex: Expansiunea internațională este o validare pentru o companie antreprenorială care dorește să facă pasul către o multinațională.”

• Altex a încheiat anul 2020 cu afaceri de peste 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) după o creștere de 24%, de două ori mai rapidă decât cea a pieței de profil în ansamblul său. Anul trecut, din nou, afacerile au crescut cu 20%.

Dragoș Petrescu, fondator, City Grill: „Avem un plan de dezvoltare la Viena, în Austria. Ne dorim să deschidem un restaurant de tip Buongiorno în 2022-2023, după ce vom depăși perioada de pandemie.”

• Grupul City Grill are aproximativ 20 de restaurante sub mai multe branduri precum City Grill, Buongiorno, Pescăruș sau Caru’ cu Bere, circa 1.000 de angajați și afaceri de aproximativ 26 mil. euro în 2021.

Florin Enache, fondator TEILOR: „Avem planuri ambițioase de dezvoltare și ne dorim ca în următorii ani, rețeaua TEILOR din străinătate să fie cel puțin egală cu numărul de magazine din România.”

• Lanțului de bijuterii TEILOR a ajuns la o rețea de circa 60 de magazine pe patru piețe din Europa Centrală și de Est.

Mircea Tudean, director general Farmec Cluj-Napoca: „Produsele din portofoliul Farmec sunt deja prezente în 30 de țări, de pe mai multe continente. Dorim să creștem volumul exporturilor.”

• Expansiunea Farmec are la bază mai multe direcții, cea mai recentă investiție vizând listarea produselor Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania și Franța.

Sacha Dragic, fondator și executive chairman al Superbet Group: „Cu siguranță, extinderea în afara granițelor este o mutare câștigătoare.”

Raul Ciurtin, proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods: „Expansiunea peste granițe a fost în planul nostru încă de la început, având în vedere că în țările europene și în alte state dezvoltate, interesul pentru produse tip plant based este foarte mare.”

Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm: „În acest moment, vindem în jur de 40% la export în 18 țări, unele dintre ele cu potențial mare de creștere.”

Eliodor Apostolescu, proprietarul companiei Phoenix Y, producătorul pufuleților Gusto: „Mai mult de jumătate din ceea ce producem exportăm. Ce am reușit noi să facem a fost să demonstrăm că se poate, am creat o fisură într-un zid care acum zece ani părea impenetrabil.”

Grigore Horoi, președintele Agricola Bacău: „Deocamdată încercăm alocarea resurselor disponibile în zonele și activitățile ce asigură cel mai bun return (rezultat – trad.), dar ne gândim și ne pregătim să investim și în afara României.” 

Levente Bara, cofondatorul Transilvania Nuts: „În Indonezia avem 300 de angajați în fabrica de procesare de condimente Natural Java Spice, de unde exportăm în circa 50 de țări de pe glob. Considerăm intrarea pe piețe externe ca fiind câștigătoare datorită diversificării businessului și găsirii de piețe cu costuri reduse de producție.”