Dincolo de cifre: România, locul 2 în regiune ca PIB, locul 4 la numărul de companii mari și locul 1 la marja de profit
România și-a menținut și anul acesta locul 4 în clasamentul țărilor din Europa Centrală și de Est după numărul companiilor prezente în Top 500 Coface, cu 56 de firme, cu două mai multe decât în ediția anterioară, devansată de Polonia,…
România și-a menținut și anul acesta locul 4 în clasamentul țărilor din Europa Centrală și de Est după numărul companiilor prezente în Top 500 Coface, cu 56 de firme, cu două mai multe decât în ediția anterioară, devansată de Polonia, Cehia și Ungaria, pe baza rezultatelor financiare raportate anul trecut.
Deși este a doua cea mai mare economie din regiune, România continuă să rămână în urma vecinilor săi din punctul de vedere al prezenței în clasamentul celor mai mari companii, cu doar 11% din total, trend ce evidențiază o serie de probleme structurale, inclusiv nivelul redus al investițiilor și focusul pe firme mai mici, care nu cresc la nivelul adecvat pentru a fi incluse în top.
Cea mai mare companie din regiune provine din Polonia, gigantul de petrol și gaze Orlen, cu afaceri de 69 miliarde euro în 2024, urmată, la distanță, de fabricantul de mașini Skoda Auto din Cehia, cu 24 de miliarde euro.
Tot din zona de oil & gas este și prima companie din România prezentă în Top 500, OMV Petrom, un business de 6 miliarde euro aflat pe locul 21 la nivel regional, urmat, pe locul 27, de producătorul Automobile Dacia. În clasamentul primelor 100 de companii din regiune, țara noastră mai este prezentă cu OMV Petrom Marketing, Lidl Discount, Kaufland Romania SCS, Ford Otosan Romania, Rompetrol Rafinare, Profi Rom Food SRL și Rompetrol Downstream SRL.
Totuși, de ce Polonia și chiar Ungaria au companii mai mari decât România?
„În primul rând, Polonia este o țară mai mare. Apoi nouă ne place să stăm acasă, să ne dezvoltăm în mediul pe care îl cunoaștem. România are totuși o piață locală foarte mare și poate că din acest motiv companiile nu au simțit de la început nevoia de a ieși în afară. Suntem o țară mare, a doua ca mărime în Europa Centrală și de Est. Polonia, pe de altă parte, are avantajul de a fi geografic mai aproape de Vestul la care noi, cu toții, visăm”, a explicat Matei Mihăilescu, Business Information Services Director Coface CEE Region, în cadrul emisiunii ZF Live.
Cifrele arată că, deși România a avut în ultimii ani o creștere spectaculoasă a PIB-ului și se apropie de 400 miliarde euro, schimbările la nivel micro, în clasamentele companiilor, au loc mai lent. Unele companii au creșteri rapide, altele au un ritm diferit, atât în România, cât și în alte piețe. Asta face ca locul 2 la nivel de PIB în CEE să nu asigure neapărat un loc similar în topul companiilor.
În plus, adaugă Matei Mihăilescu, România a avut ani de zile două atuuri: zona agro și industria chimică. Între timp, lucrurile s-au schimbat la nivel local și internațional. Investițiile în agrobusiness s-au dus mai degrabă spre segmentul de retail, în timp ce procesarea nu a ținut pasul. „Noi nu avem un Maspex ca al Poloniei (n.red – grup care a devenit acționar majoritar la Purcari) sau nu îl avem deocamdată. Nu avem grupuri integrate, nu avem verticale, în așa fel încât materia primă de la început până la final în retail să poată fi folosită la maximum și să permită altfel de fluxuri de investiții. Astea sunt niște lucruri care pot fi schimbate foarte greu.”
Alte avantaje ale României în ochii investitorilor au fost, pentru mult timp, energia și forța de muncă ieftine. „Care s-au estompat în ultimii trei ani. Energia, pe fondul global al creșterii prețurilor după conflictul din Ucraina, iar forța de muncă ieftină nu mai este atât de ieftină, chiar dacă nu este în continuare extraordinar de scumpă. România rămâne mai ieftină decât țările din Europa de Vest, dar nu mai este așa de atractivă din acest punct de vedere cum era în urmă cu câțiva ani.”
În ceea ce privește comparația cu a doua țară din clasamentul regional, Cehia, aceasta este țara din Europa cu cel mai mare număr de antreprenori la mia de locuitori. „Este o chestiune care s-a creat în zeci de ani, în sute de ani. A fost o situație care, evident, le-a oferit firmelor timp să crească mai repede decât au avut la noi. România a avut cel mai drastic regim comunist dintre toate aceste țări. Cred că sunt și niște surse istorice ale statisticilor de acum”, completează Matei Mihăilescu. La fel de adevărat este și că, având o piață locală foarte mare, dublă față de cea a Cehiei, companiile românești au reușit să culeagă roadele businessurilor lor pe plan intern, iar cele care s-au extins pe alte piețe s-au dus mai degrabă cu serviciile și nu neapărat cu produse.
Raportul subliniază că firmele din România se confruntă cu provocări semnificative, înregistrând o scădere de 70% a profitului mediu net, cea mai mare din regiune, influențată și de politici fiscale relaxate, care alimentează o creștere nesustenabilă a salariilor, ceea ce a dus implicit la majorarea costurilor operaționale și la scăderea marjelor. Totuși, în ciuda acestor dificultăți, companiile românești își mențin cele mai ridicate rate ale marjei de profit din regiune, reflectând eficiență operațională și putere de stabilire a prețurilor.
Cumulat, cifra de afaceri a tuturor firmelor românești din clasament a crescut cu 3% anul trecut, ceea ce plasează România pe locul 4 la nivel regional, după Estonia, Lituania și Serbia, țări cu bază de calcul mult mai mică însă, și la egalitate cu Cehia. Restul țările din CEE au înregistrat scăderi ale afacerilor la nivel cumualt.
„În ceea ce privește profitul consolidat, regiunea a fost pe scădere, cu un minus de 22%, la 35 miliarde euro, față de 45 miliarde euro în anul precedent. În schimb România arată o scădere de la 5,5 la 5 miliarde euro, ceea ce înseamnă doar 10%. România este după Croația, Estonia și Slovacia, în jumătatea de sus a clasamentului”, a mai spus reprezentantul Coface.
În plus, România se poate lăuda și cu aspectele legate de forța de muncă, despre care analiștii consideră că ar avea o dezvoltare sustenabilă, gradul de ocupare în marile companii crescând în tandem cu veniturile. „În ciuda faptului că operează pe o piață a muncii foarte restrictivă și cu salarii minime în creștere, firmele românești din clasament angajează 215.000 de lucrători, o parte semnificativă din forța de muncă totală a țării, de 8,2 milioane de persoane.
Interesant este că România ocupă locul al treilea la numărul total de angajați din marile companii, deși se află doar pe locul al patrulea în ceea ce privește numărul total de firme din clasament, ceea ce evidențiază dimensiunea și intensitatea utilizării forței de muncă în cele mai mari întreprinderi ale sale”, se mai arată în raport.
Comparativ, Polonia rămâne motorul economic al Europei Centrale și de Est, cu 178 de companii în Top 50, afaceri cumulate de 480 miliarde euro și peste 1,2 milioane de angajați. Cu toate acestea, ponderea sa în clasament a scăzut ușor (de la 184 de firme în ediția din 2024), iar veniturile totale s-au redus, reflectând provocările aduse de un zlot puternic și de lipsa forței de muncă. Republica Cehă și-a mărit reprezentarea, cu 71 de companii, urmată de Ungaria, cu 61 de firme. Locul 5 în topul regional este ocupat de Bulgaria, cu 27 de companii, țară care a urcat o poziție în acest an, devansând Slovacia.
Raportul Coface susține că, pentru a-și menține avantajul competitiv, firmele românești trebuie să-și optimizeze costurile, să valorifice stabilitatea financiară pentru a face investiții strategice și să susțină politici fiscale echilibrate, care să atenueze presiunile generate de creșterea salariilor.
Cum ar putea companiile din România să devină mai puternice?
O problemă care frânează momentan creșterea companiilor locale este productivitatea angajaților și a firmelor, aflată la 80% din media Europei. Fără o creștere pe acestă zonă, companiile nu pot ieși pe alte piețe și câștiga bătălia cu concurenții lor de acolo. Un prim pas, prudent, ar fi creșterea exporturilor, pentru a tatona anumite regiuni, înainte de a intra cu o filială locală. „Trebuie să avem mai mult curaj să facem export”, spune Matei Mihăilescu. Un alt factor negativ este costul finanțării, mai mare în România decât în alte țări, ceea ce temperează creșterea companiilor și apetitul lor pentru dezvoltare externă.
În schimb, piața de capital trimite semnale foarte bune spre mediul de business, atât prin listările pe AeRo, cât și cele de pe segmentul principal.
Cum arată regiunea în 2024 vs 2023
În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale și de Est a fost determinată de o scădere bruscă a inflației și de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare ușurare după ani de rate ridicate ale dobânzii. În timp ce creșterea medie a PIB-ului în țările ECE s-a stabilizat la aproximativ 2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu 3,7%, în principal din cauza contracțiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu 3,1%, semnalând condiții mai stabile în întreaga economie. În ciuda acestei tendințe pozitive, profitabilitatea a fost supusă presiunilor. Marjele de profit net au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creșterii costurilor forței de muncă și al cheltuielilor de finanțare mai mari, care au afectat veniturile companiilor. Per total, Matei Mihăilescu vede mai degrabă o evoluție negativă a regiunii. Din cele 500 de companii incluse în top, 231 au avut profit mai mare în 2024, ceea ce înseamnă 45% din total. În raportul de anul trecut, ponderea acestei categorii era de 55%. La nivelul cifrei de afaceri, 290 de companii au fost pe creștere, deci aproape 60%. Dar anul trecut ponderea era de 64%. „A fost mai greu în anul fiscal 2024”.
Revenind la profitabilitate, în total, companiile care au fost pe plus și-au îmbunătățit profitul cu 34%, de la 17 miliarde euro la 23 de miliarde euro. Anul trecut, procentul a fost de 130%. „Deci, din punct de vedere a profitabilității, chiar și cei care au făcut foarte bine, au făcut mai puțin bine decât cu un an în urmă. Dacă mă mut la cifra de afaceri, firmele pe creștere sau cu rezultate egale cu anul precedent, au avut în medie un avans de 12%. Cu un an înainte creșterea medie a afacerilor a fost de 21%. Aproape dublu.”
Pe de altă parte, un semnal îmbucurător este că firmele care au reușit o cifră de afaceri mai mare au avut și profit mai mare, cumulat, cu 25%, față de doar 4% anul precedent. „Spuneam anul trecut că, probabil, au sacrificat din profitabilitate pentru expansiune. Iată că anul acesta au reușit. Firmele care au crescut și-au îmbunătățit semnificativ și profitabilitatea. Și asta este un lucru extraordinar de bun”, subliniază reprezentantul COFACE.
Studiul anual Coface CEE Top 500 compară companiile din regiune în funcție de cifra de afaceri și alți indicatori suplimentari, precum dimensiunea forței de muncă, cadrul de afaceri, sectoarele și evaluările de credit.
