Dinastia florilor

”în 1921, în București, era un florar renumit, Nicu Dumitrescu, iar eu și cu soțul meu am fost elevii lui. Soțul meu lucra în domeniul florilor și, prin căsătorie, am reușit să ne legăm amândoi de flori. Am crescut cu florile în mâini. Finalul domnului Nicu s-a scris aici (în florăria Iris de pe Calea Moșilor, 34, din București – n.red.), dar noi, la începutul anilor ’90, ne-am decis să ducem mai departe povestea lui“, spune Lidia Avrămiță, care alături de soțul ei, Adrian, a fondat businessul cu florării Iris.

Primii pași făcuți în anii de capitalism feroce nu au fost deloc ușori, mai ales în contextul în care, în perioada de dinaintea Revoluției, pasiunea românilor pentru flori intrase într-un soi de hibernare. Și asta nu pentru că nu le-ar fi iubit, ci pentru că se găseau destul de rar, uneori doar fire neînflorite.

”Pe vremea noastră nu existau flori, exista doar garoafa. Totuși, m-aș bucura tare mult să revină în tendințe această floare. Nimic nu se compară cu frumusețea garoafelor atunci când sunt multe. Țin minte că aduceam mașini de câte 200.000 – 300.000 de garoafe, iar în brațele mele încăpeau câte 1.000 de fire. De exemplu, în perioada interbelică, florile nu se dăruiau cu firul. Nu dădeai o floare, trei, șapte. |n anii ’30 florile se vindeau cu vasul. Asta îmi doresc să văd și acum, oameni luând flori cu vasul.“

Raritatea florilor pe piața locală avea o singură explicație. De multe ori producțiile însemnate de frezii superbe sau de trandafiri viguroși luau calea exportului.

”Cele mai frumoase flori plecau de la noi la export. Țin minte că aveam în România niște frezii absolut spectaculoase. Se făceau la serele Berceni. Domnul Marin le știa secretul. Dacă mergeați în Olanda în anii ’70-’80 și întrebați de unde veneau cele mai frumoase garoafe, vă spuneau că de la noi. Aveam niște garoafe senzaționale, crescute în Brașov, la baza muntelui.“
Dincolo de producția internă, era și o scoală a florarilor bine pusă la punct.

”Comunismul ne-a învățat să muncim și aceeași pasiune pentru muncă ne-am chinuit să le-o transmitem și copiilor noștri. Esența lucrurilor este munca. Cel puțin pe atunci, mai întâi te dedicai muncii și apoi ajungeai și la partea de creație. Țin minte că înainte se făceau cursuri de specializare în țară pentru florari, la Stupini (Brașov – n.red.). Ne întâlneam acolo câte 200-300 de florari. Acum cred că am ajuns să importăm cam 90% din flori, dar totuși vedem că răsar micile sere artizanale. Este un nou început.“

Prima florărie Iris deschisă la începutul anilor ’90 nu avea nimic din rafinamentul la care a ajuns azi atelierul situat în spatele magazinului Cocor din Capitală, dar reflecta perfect o afacere la început, făcută după priceperea personală, nu după manuale de management.
”Țin minte că ne ghidam după pozele din Neckermann, ne uitam acolo să vedem cum arată lucrurile în alte părți. Nu exista mai nimic la noi. Tavanul fals este acum o banalitate pentru voi, dar noi l-am făcut atunci cu mâinile noastre. Apoi, am îmbrăcat totul în oglinzi. Când intrai la noi în magazin era ca și cum erai înconjurat de o infinitate de flori. Am pus mochetă verde pe jos, d-aia cu țepi de plastic. Atât aveam atunci. Cred că am investit în această primă florărie echivalentul a două Dacii.“

După ce au terminat de montat, soții Avrămiță au plecat peste granițe să aducă pe Calea Moșilor flori din toată lumea. ”Mergeam în Turcia, am fost după trandafiri în Bulgaria, în țările fostei Iugoslavii, apoi am ajuns în Olanda. Am iubit mereu ce am făcut. Ne-am iubit noi pe noi și am trăit frumos. Dar mereu am simțit nevoia de mai mult, de mai bine. Mergeam cu mașina în Bulgaria și ne întorceam cu ea plină de trandafiri. Am avut multe întâmplări în acei ani. Am rămas în drum, ne-au ajutat alții să ajungem acasă, ne-am întors uneori cu florile ofilite. La final însă, ne bucuram pentru fiecare floare pe care reușeam să o aducem aici. Țin minte că de 8 martie făceam câte 100 de coșuri de lut cu mâinile goale. De asta sunt și puțin strâmbe. Lucram la acel lut ca la cozonaci, dar nu aveam alternativă“, își amintește Lidia Avrămiță.

Te-ai gândi că numele primului magazin a venit de la numele florii, dar de fapt la acel moment fondatorii Iris aveau în minte irisul ochiului. Chiar și așa, floarea de iris a devenit nelipsită în toate unitățile deschise ulterior.

Cu primul magazin, au început să vină și clienții, iar din 1997 o nouă generație avea să intre în această afacere pentru a consolida și mai bine dinastia florilor. ”Până în 1997 am stat numai la tejghea. De atunci a venit însă noua generație, copiii noștri“, spune fondatoarea Iris.
Cosmin Avrămiță, unul dintre cei doi fii ai săi, spune că nu știe să facă altceva, că a crescut înconjurat de flori, în timp ce fratele său, Nicu, deși are studii de drept, la final a ajuns unul dintre cei mai premiați floriști din lume. ”Am făcut dreptul, dar nu m-am mai făcut notar, m-am făcut florar“, spune Nicu Bocancea.

”Sunt născut pe strada aceasta, în florăria aceasta. De mici am fost ajutoarele părinților noștri“, adaugă la rândul său Cosmin, fratele lui Nicu.

De la o florărie, businessul Iris a ajuns la 11 unități în acest moment, toate în București. în urmă cu trei ani, s-a deschis și primul atelier, tot pe Calea Moșilor, la câțiva pași de prima florărie a familiei.

Atelierul își are sediul într-o casă superbă, monument istoric de la 1899, renovată cu multă atenție și grijă pentru detaliile care amintesc de România de altă dată. Vechea casă transformată în atelier de flori poartă semnătura arhitectului Leonida Negrescu, același care a realizat scara monumentală din rotonda de la parterul Ateneului Român. Treptat, atelierul a început să găzduiască anumite evenimente, unul dintre cele mai cunoscute fiind The Wedding Gallery. Ultima ediție a acestui eveniment a avut loc în toamna anului trecut, ideea din spatele conceptului fiind de a expune aranjamente florale pentru acest moment din viața cuiva.

”Ne-am propus să aducem în atelierul nostru cele patru anotimpuri. Pe lângă faptul că din partea noastră există o reală apreciere pentru florile caracteristice fiecărui sezon, informarea publicului a cântărit cel mai mult. Ne-am dori să vedem mai multe nunți iarna sau toamna și cel mai mult ne-am dori ca nunțile să respecte tematica florală a anotimpului ales. Credem în autenticitate“, spunea la momentul anunțării evenimentului Nicu Bocancea. De fapt, educarea publicului în domeniul florilor este una dintre misiunile asumate de noua generație de antreprenori. ”Oamenii cumpără flori pentru cadouri, pentru evenimente corporate, evenimente private, ocazii mai puțin fericite, dar de puține ori fără o ocazie anume, doar pentru sufletul lor. Sigur, vorbim despre o lipsă a banilor, dar cred că la mijloc este și o lipsă de educație. Cred că noi, românii, am uitat să ne bucurăm“, adaugă Nicu Bocancea.

Astfel, planurile tinerei generații sunt de a duce florile în toate colțurile României, dar și afară, prin eficientizarea sistemului de livrare, dar și prin dezvoltarea pe partea de comenzi online.

”Ne mai dorim să dăm o față nouă acestui business care în curând va aniversa 50 de ani de existență. Mai departe însă, ne dorim să creștem această afacere organic“, completează Cosmin.

Fondatorii Iris nu dau cifre, dar spun că an de an businessul a crescut. De asemenea, nu avansează planuri concrete privind numărul de florării care ar urma să fie deschise în anii următori sau bugetul de investiții destinat upgrade-ului de imagine pe care îl plănuiesc. Cert este că sunt analizate mai multe planuri care ar putea completa universul florăriei, o seră, de exemplu, fiind o idee luată în considerare.
”Nu ne interesează să vindem, nu avem planuri de listare la bursă. Noi suntem o familie cochetă, cu o afacere cochetă și ne dorim să o păstrăm așa. În plus, la final obiectivul este de a crește această afacere pentru a treia generație“, spune Cosmin.

Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții Iris, businessul este organizat în două companii, Florăria Iris și Iriscom. Cele mai recente date de la Ministerul Finanțelor arată că în 2016 compania Florăria Iris a înregistrat o cifră de afaceri de 4,9 milioane de lei, cu 4% mai mare față de cea din 2016, în timp ce Iriscom a avut un rulaj de 4,9 milioane de lei, în creștere cu 2%. Ambele businessuri au fost profitabile în 2016, ultimul an pentru care există date financiare.

Piața vânzărilor de flori este evaluată la 100 de milioane de euro pe an, din care circa jumătate sunt fiscalizate iar restul se desfășoară ”la negru“. Dezvoltarea afacerilor din mediul online dar și a rețelelor are un efect direct asupra trecerii vânzărilor din zona neagră sau gri spre cea fiscalizată. Piața este foarte fragmentată, existând puține rețele și date concrete despre numărul de florării. La nivelul țării există însă, de pildă, circa 4.000 de farmacii, iar numărul florăriilor nu pare a fi mai mic. |ntre cele mai importante afaceri în acest domeniu se numără Floria, FlorideLux și Magnolia.

În cazul vânzărilor de flori, deși rulajele în mediul online cresc an de an, acestea nu reprezintă mai mult de o treime din valoarea totală a pieței, în condițiile în care românii cheltuie în medie șase euro pe an pentru flori. Mai puțini bani decât românii mai cheltuie doar ucrainenii (4 euro pe cap de locuitor) și rușii (5 euro per capita). Prețul mare al florilor, corelat cu puterea scăzută de cumpărare a populației este și motivul pentru care românii cheltuie în medie 6 euro pe cap de locuitor anual, potrivit unui studiu realizat de instituția olandeză de specialitate în domeniu Flower Council. La polul opus se plasează țări ca Elveția (77 de euro pe cap de locuitor) și Norvegia (63 de euro). Sursa preferată de import pentru flori este indiscutabil Olanda, de unde sunt aduse jumătate din firele importate în România.
Reprezentanții Iris spun că în ciuda creșterii constante, lucrurile nu sunt mereu roz.

Piața de forță de muncă este dificilă, oamenii buni care cresc în florării sau care învață meserie în atelier pleacă apoi în țări cu tradiții mai viguroase în materie de flori. Dar chiar și așa, speranță există pentru că odată cu apetitul în creștere pentru călătorii, dar și pentru informații în general, gusturile românilor s-au mai rafinat. Desigur, trandafirul rămâne rege, dar apar timid oameni care iubesc lăcrămioarele și chiar și garoafele.

”Circa 60% din florile pe care le vindem sunt trandafiri, dar, cu toate acestea, vedem cum lucrurile se schimbă. Am avut nuntă de lăcrămioare și o nuntă de garoafe roșii care a ieșit senzațional. Mi-aș dori o nuntă de garoafe roz“, spune fondatoarea Iris, care adaugă că pentru ea cele mai frumoase flori sunt lalelele roșii.

Iar dacă românii învață treptat că există și alte flori în afara trandafirilor și înțeleg că achiziția unui buchet nu trebuie neapărat legată de o ocazie specială, atunci ar mai trebui să afle ceva.

”Florile se țin întotdeauna în brațe, nu spre pământ. Ții floarea în brațe ca pe un copil pentru că o dai cu bucurie, iar bucuria pleacă din suflet, din inimă. Floarea este o trăire, o ții la piept, nu cu petalele spre ciment. Așa o dai mai departe“, mai spune fondatoarea Iris.