Din 2.668 de miliardari, doar 12% sunt femei. De ce?

Soții, foste soții, văduve, fiice (moștenitoare). Primele zece cele mai bogate femei din lume au primit statutul de miliardare prin prisma legăturilor de rudenie cu miliardarii de sex masculin. Dintr-un total de 2.668 de miliardari de pe glob, doar 327, adică puțin peste 12%, sunt femei (cifre valabile la nivelul anului 2022, potrivit indexului Forbes). L’Oréal, Victoria’s Secret, Rimmel London, Maybelline, MAC Cosmetics, Jolidon, Max Factor, Shiseido sunt fondate, toate, de bărbați.

Nu am să vorbesc prea mult despre subreprezentarea femeilor în funcțiile de top-management/în rol de lideri, nici de numărul mic de femei CEO, nici de rata mai mică de angajare în rândul femeilor, căci cifre grăitoare găsiți în infograficul de la mijlocul revistei. M-am întrebat doar: de ce suntem (încă) în această situație și care sunt motivele pentru care există atât de puține miliardare, iar și mai puține dintre acestea sunt self-made? Unele teorii spun că bărbații au mai mult testosteron, care îi ajută să aibă mai mult curaj în a-și asuma riscuri. Altele, vociferate inclusiv de apropiați de-ai mei cu studii superioare și care cunosc bine mediul de business, spun că pur și simplu bărbații sunt mai pricepuți să facă bani, să investească, deși persoanele în cauză nu aduc argumente pentru aceste idei. Pe fondul cunoștințelor pe care le aveam, în mare, despre diferențele de gen, mi-am conturat însă câteva bănuieli proprii, pe care am decis să le verific cu ajutorul statisticilor. Concluzia? Femeile se învârt într-un cerc financiar vicios și da, diferențele de gen încă există la scară largă, iar luminița de la capătul tunelului nu e încă suficient de strălucitoare. Prin urmare, și cele nouă zerouri sunt încă mai greu de obținut de către femei decât de bărbați. Mai jos, câțiva factori pe care am reușit să-i identific în spatele cifrelor:

Diferențele salariale. Să pornim cu un factor simplu: diferența salarială, pe baza căreia putem începe să construim celelalte teorii. Da, în România e mică – undeva la 2-3% (și totuși încă e, iar Mediafax cita, exact cu un an în urmă, un studiu al PwC conform căruia realitatea ar fi alta și că prăpastia e de peste 20% la nivel de salariu de bază și de circa 30% la nivel de bonusare), dar în multe alte state ajunge chiar și la 40%, iar la nivelul UE era, în 2020, de 13%.

Creditarea. Din diferența salarială se naște și o diferență de șanse când vine vorba de obținerea unor credite, căci un nivel salarial mai mic înseamnă și un credit mai mic, deci șanse mai slabe de a porni un business dacă, să zicem, acesta ar fi scopul obținerii lui. Statistic, bărbații au limite de credit cu 4,5% mai mari decât femeile, potrivit economistwritingeveryday.com.

Obținerea finanțării. Cum mai poți lansa afaceri? Cu ajutorul finanțării. Dar. Doar 2% dintre capitalul investit de fondurile de investiții cu capital de risc din Statele Unite a fost oferit pentru a finanța start-up-uri lansate exclusiv de femei, deși acestea sunt „responsabile” de un procentaj de 14% din numărul de start-up-uri fondate în 2021, scrie Forbes. Când au un bărbat alături, lucrurile se schimbă – 20% dintre start-up-uri sunt cofondate de membri de sexe diferite și afacerile astfel formate au primit aproape 15% din capitalul destinat finanțării.

Cheltuielile mai mari. O altă piedică pe care am identificat-o în construirea de către femei a unor averi la fel de/mai mari decât ale bărbaților e reprezentată de cheltuielile mai mari. Și nu, nu e de vină terapia prin shopping (necesară și ea, pentru că femeile sunt mai stresate la locul de muncă decât bărbații – 68% dintre femei vs. 50% dintre bărbați sufereau anul trecut de burnout, potrivit unui studiu realizat de Kantar în State), ci de fapul că, doar în SUA, de pildă aproape 80% din cele aproximativ 11 milioane de familii monoparentale sunt conduse de mame singure, deci cheltuielile pentru întreținerea copiilor sunt mai mari decât ale unei femei sau ale unui bărbat singuri, așa că banii rămași pentru investiții sunt, automat, mai puțini.

Copiii. Când vine vorba de concedii de creșterea copilului, femeile clar sunt cele care renunță – unele provizoriu, altele de tot – în număr mai mare la rolul de profesionist pentru a și-l însuși pe cel de mamă. Aproape jumătate dintre femeile chestionate într-un sondaj realizat de LinkedIn și Censuswide au spus că au optat pentru extinderea concediului maternal și peste o treime au recunoscut că au făcut asta deoarece era mai costisitor să găsească ajutoare pentru a avea grijă de copii cât lipseau pentru a lucra. În plus, față de 43% dintre bărbații care au renunțat să extindă perioada de stat acasă din teama de a nu-și pierde jobul, sub 30% dintre femei au luat o decizie similară din același motiv. Mai mult decât atât, peste 60% dintre femei au întâmpinat dificultăți odată cu reintrarea în câmpul muncii.

Nevoia de stabilitate. O altă statistică interesantă pe care am găsit-o vine din lumea bursei, unde sub 10% dintre traderi sunt femei, potrivit datelor XTB, deși aceeași sursă indică faptul că investițiile făcute de femei se dovedesc câștigătoare în mai multe cazuri decât cele făcute de bărbați. Motivele? Dacă corelăm factorii de mai sus, reies o mai mare nevoie de stabilitate financiară, dar și o putere financiară mai mică.

Cu siguranță, lista poate continua. Aș vrea să aflu și ce cred femeile din businessul românesc, și nu doar femeile, despre această discrepanță. Care sunt, în opinia voastră, motivele pentru care miliardarele sunt, încă, în minoritate?  

Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin (andra.stroe@businessmagazin.ro)