Dileme noi, probleme vechi: Care sunt principalele vulnerabilități și riscuri cu care se confruntă România în contextul războiului din Iran? Ciprian-Dascălu, BCR: Piețele reacționează negativ la țările care au deficite mari VIDEO

Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, odată cu războiul din Iran și cu creșterea rapidă a prețului petrolului, aduce noi riscuri pentru economia globală. Pentru România, însă, șocul extern vine într-un moment de vulnerabilitate macroeconomică accentuată, marcată de dezechilibre structurale persistente, care amplifică impactul oricărei turbulențe internaționale.

Cea mai mare problemă rămâne deficitul bugetar ridicat, care alimentează alte două vulnerabilități majore ale economiei: deficitul de cont curent și costul ridicat al finanțării. Aceste dezechilibre afectează direct capacitatea statului și a companiilor de a se finanța, dar și competitivitatea economiei în ansamblu, este de părere Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.

„Cea mai mare problemă este deficitul bugetar, care le determină și pe următoarele două, respectiv deficitul de cont curent și costul mare al împrumuturilor. Pentru că dacă statul român se împrumută la un cost relativ mare, în momentul în care mediul privat se împrumută, orice împrumut, când se face o evaluare a unei companii sau a unui proiect de investiții, pornești de la acest cost de împrumut al statului, așa-numitul risk rate”, a declarat Ciprian Dascălu, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Costul ridicat al finanțării devine astfel un factor direct de competitivitate pentru economia românească. Companiile locale, în special cele orientate spre export, sunt nevoite să concureze cu firme din economii unde statul se împrumută mai ieftin, iar acest lucru se reflectă inevitabil în costul capitalului pentru investiții.

„Cred că și acesta este un factor de competitivitate a economiei, pentru că până la urmă companiile românești, mai ales cele orientate către export, sunt în competiție cu companii din alte state care au un cost de împrumut relativ mai redus”.

În acest context, șocurile externe tind să amplifice dezechilibrele existente. Conflictul din Iran și tensiunile din piața energetică sunt exemple clare de evenimente care pot deteriora rapid percepția investitorilor asupra economiilor vulnerabile.

„Toate aceste trei vulnerabilități le vedem exacerbate de aceste șocuri externe, cum am văzut acum războiul din Iran. Costurile de împrumut, evident, au crescut destul de rapid și piețele reacționează în general negativ către țările care au deficite mari”, mai punctează economistul-șef BCR.

Reacția piețelor este cu atât mai rapidă în cazul economiilor cu dezechilibre fiscale mari, unde investitorii cer prime de risc mai ridicate pentru a finanța datoria publică. În cazul României, această dinamică se transmite imediat în costul capitalului pentru întreaga economie, afectând atât finanțarea statului, cât și accesul companiilor la credit.

Într-un context global dominat de incertitudini geopolitice și volatilitate în piețele energetice, aceste vulnerabilități structurale devin principalul punct slab al economiei românești, crescând riscul ca șocurile externe să se transforme rapid în presiuni asupra finanțării, investițiilor și creșterii economice.