DIICOT cere pedepse cu executare pentru toți inculpații din dosarul privatizărilor strategice

În continuare, vineri, vor fi ascultați ultimii trei avocați, iar inculpații vor susține ultimul cuvânt, după care instanța va rămâne în pronunțare.

Magistrații unui complet de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție dezbat apelurile din dosarul privatizărilor strategice, făcute atât de DIICOT, cât și de inculpați împotriva deciziei unui complet de trei judecători de la aceeași instanță.

Procurorul DIICOT a cerut luni, la instanța supremă, pedepse cu executare pentru toți inculpații din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, și sporuri de pedeapsă pentru Donciu și Mucea, arătând că unele dintre infracțiuni au fost comise de către aceștia în formă continuată.

În 8 decembrie, instanța supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în țară și nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia.

Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanța supremă, la șase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional.

Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum și patru ani și zece luni pentru inițierea și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenție 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în mandatul lui Nagy (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore că execute nouă ani și șase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Tot cinci ani de închisoare a primit și cetățeanul turc Mustafa Oral, pentru inițiere și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Decizia a fost contestată de inculpați și de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanței supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Aceștia au fost trimiși în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Codruț Șereș, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak și Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați în același dosar, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.

Codruț Șereș a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanța supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.