Dificila ecuație a majorării pensiilor: cum se va duce deficitul fiscal sub 3% din PIB în 2021, așa cum a promis ieri ministrul interimar al finanțelor

Ministrul interimar al finanțelor, Florin Cîțu, a susținut luni, la audierile din Parlament, în procesul de învestire a guvernului Orban II, că va aduce deficitul fiscal la sub 3% în 2021. Dar în 2021 veniturile suplimentare din creșterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei, iar cheltuielile suplimentare cu majorarea pensiilor de 58 mld. lei. Despre ce reducere a deficitului vorbim?

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), pe ale cărei esti­mări guvernele construiesc bugetele anuale, PIB-ul Ro­mâniei ar urma să fie în 2020 de 1.129 mld. lei (plus 89 mld. lei față de 2019), în 2021 de 1.217 mld. lei (plus 88 mld. lei față de 2020) și în 2022 de 1.306 mld.lei (plus 89 mld. lei față de anul precedent).

În 2019, ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 30,9%, dar, presupunând că ponderea va ajunge la 33%, înseamnă că, în următorii trei ani, veniturile suplimentare re­zultate din creșterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei în fiecare din acești ani. Însă efortul suplimentar generat de majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septem­brie 2020, presupune cheltuieli de 25 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 și de 81 mld. lei în 2022.

Cum se face atunci consolidarea fiscală pentru reintrarea în ținta de deficit de 3% din PIB, fără majorarea taxelor, fără revenirea la cota progresivă de impozitate sau fără tăieri de salarii sau de alte cheltuieli?

„Trecerea de la o politică fiscală prociclică către una neutră în contextul în care economia globală este în încetinire poate avea consecințe negative dacă faci mult prea repede lucrul ăsta, poate avea consecințe negative pentru creșterea economică internă. Am ales un ritm gradual de reducere. Dacă vom avea anul acesta rezultate așa cum am avut în ianuarie, veți vedea că deficitul va scădea sub 3,6% din PIB anul ăsta și va reveni sub 3% anul viitor“, a susținut ministrul interimar al finanțelor la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, unde, după ce și-a expus intențiile, a cerut, în mod surprinzător, să primescă un aviz negativ, ceea ce s-a și întâmplat.

Nu este deloc clar dacă insistența PNL și a președintelui Klaus Iohannis pentru organizarea de alegeri anticipate are legătură cu data de 1 septembrie când punctul de pensie ar urma să fie majorat cu 40%. Responsabilii guvernului susțin că sumele pentru majorare (25 mld. lei în 2020) sunt cuprinse în buget. Dar sunt cuprinse în buget doar pe hârtie. Pentru că nimeni nu știe cum vor arăta veniturile în iunie, în iulie. Și nici cum va fi piața titlurilor de stat. Oricum, de prorogarea termenului de aplicare a legii de majorare a pensiilor nimeni nu va îndrăzni să vorbească înainte de alegeri. Economiștii din afara sistemului politic au făcut-o și au fost muștruluiți. Este de înteles ce s-ar întâmpla, așadar, cu un economist angrenat în politică, într-o asemenea situație.

Florin Cîțu mizează pe o coordonare cu Banca Națională, dar și această coordonare are limitele ei. BNR nu poate scoate din foc, cu mâna ei, castanele pe care le-a aruncat fostul guvern. „Economia este peste potențial. Ce facem cu Banca Națională este să cuplăm politica fiscală cu politica monetară. Mergem spre țintirea unui echilibru și apoi surplus bugetar. Scoatem presiunea din economie. Vedem economia peste potențial, dacă economia ar fi fost într-o criză economică, altfel ar fi stat situația. Dar economia crește peste potențial. Poți să reduci deficitul și prin taxe, dar nu mergem în direcția asta. Ca să scoți stimulul fiscal din economie trebuie să reduci deficitul bugetar și asta am făcut. Poate nu va fi de ajuns și poate ne vom uita și pe partea de venituri. Nu vom merge spre cota progresivă“, a arătat ministrul interimar al finanțelor.

Dar ce rămâne dintr-o astfel de declarație, dincolo de promisiunea că te uiți și la „partea de venituri“?