Dialog între reprezentanții mediului de business din România. Cum pot fi convinși tinerii din generația ta să rămână în România, iar pe aceia care pleacă cum îi aducem înapoi?

Tu ai plecat din România la studii sau pentru un job? Dacă da, de ce ai făcut-o? Iar dacă te-ai întors, ce te-a adus înapoi?

Plecarea tinerilor din România nu mai poate fi privită doar ca o alegere individuală, ci ca un semnal despre felul în care societatea, mediul economic și instituțiile publice reușesc — sau nu — să creeze încredere, oportunități și sentimentul unui viitor posibil acasă.

Reprezentanți ai mediului de business din România au discutat despre această temă, în timpul conferinței ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România, pornind de la o întrebare simplă: cum pot fi convinși tinerii să rămână în țară, iar pe cei care pleacă cum îi putem face să se întoarcă?

„Trebuie să le construim tinerilor o Românie din care să nu plece sau la care să se întoarcă. Sunt de acord ca tinerii să plece în afară, dar e important să aibă motive să se întoarcă în țară. Mergeți, vedeți cum e în afară, dar veniți înapoi. Dacă noi le vom construi o Românie modernă, se vor întoarce”, a spus Adrian Florea, director executiv, Concelex.

Pentru mulți tineri, salariul este important, dar nu suficient. Ei caută medii profesionale în care creativitatea să fie încurajată, ideile să fie ascultate, iar modul lor diferit de a privi lucrurile să nu fie respins automat de generațiile mai experimentate.

Practic, noile generații au nevoie să simtă că munca lor are sens.

„Cred că tinerii au nevoie de un sens ca să rămână undeva. Pe lângă mediu, companiile ar trebui să lucreze și la o cultură care să dea un sens tinerilor. Ei sunt foarte creativi, sunt dornici să experimenteze și trebuie lăsați. Trebuie să creăm mediul în care creativitatea lor să fie pusă în valoare și să nu încercăm să îi obligăm să facă lucrurile cum le făceam noi”, a punctat George Safir, director general, Holding Familia Safir.

Un exemplu relevant este cel al colaborării între generații în interiorul companiilor. Directorul general al Holding Familia Safir a vorbit despre importanța mentoratului, în care angajații cu experiență îi formează pe cei tineri, fără să le blocheze inițiativa.

„Trebuie să facem o punte între generații. (…) Un electrician de la noi din firmă, care are 60 de ani, are o echipă de electricieni, iar cel mai «în vârstă» dintre ei are 22 de ani”, a mai adăugat el.

Tinerii nu pleacă pur și simplu din dorința de a părăsi România, ci pentru că în alte țări identifică mai ușor oportunități profesionale, respect social, un nivel de trai mai bun și o relație mai predictibilă cu autoritățile.

Ionel Popescu, CFO Dr. Max România, a subliniat că tinerii au nevoie, înainte de toate, de perspective clare în orașele și comunitățile lor. Potrivit acestuia, multe oportunități există deja, însă ele nu sunt suficient de bine comunicate.

„Oamenii nu pleacă de dragul de a pleca. Pleacă pentru un salariu mult mai bun, pentru un nivel de viață mai bun. (…) Noi, companiile, trebuie să avem un rol educativ, să arătăm studenților ce se poate face în România în companiile mari și mici. Trebuie să arătăm că și în România se poate munci inteligent și că există oportunități”, spune Ionel Popescu.

Dan Lăzărescu, director general Robert Bosch SRL, directorul Centrului de Inginerie Bosch Cluj și reprezentantul Bosch în România, a vorbit despre nevoia de salarii corecte, proiecte cu impact și un mediu sănătos de lucru. În viziunea sa, tinerii trebuie să simtă că munca lor contează și că pot participa la proiecte relevante fără să fie nevoiți să plece din țară.

„Nu e atât de neagră situația în România astfel încât tinerii să plece”, a spus Dan Lăzărescu, atrăgând atenția că în societatea românească s-a format, în timp, o adevărată cultură a plecării. Mulți părinți își încurajează copiii să studieze sau să lucreze în străinătate, uneori fără să le prezinte la fel de clar și oportunitățile existente acasă.

Totuși, plecarea în străinătate nu este ceva rău, mai ales în contextul în care unii dintre tineri revin în țară cu competențe noi, cu idei bune și cu experiență.

„Nu este rău să pleci, iar experiențele pe care ei le au în afara României sunt foarte valoroase. Dar trebuie să vedem cum îi facem pe acești tineri să simtă nevoia de a reveni acasă”, a adăugat Lăzărescu.

Aceeași idee a fost susținută și de Paul Aparaschivei, director executiv, Concordia, care a vorbit din propria experiență.

„Sunt printre cei care au studiat afară, am trăit afară, dar m-am întors. Am simțit că e nevoie. La finalul zilei îți dai seama că, dacă toată lumea pleacă și nimeni nu mai pune osul la treabă pentru a schimba ceva în România, despre ce viitor putem vorbi? Îi putem face pe tineri să rămână în țară doar construind cu încredere, zi de zi, o țară ca afară. E poate un deziderat greu de atins, dar se poate”, afirmă el.

Roxana Capătă, managing director Ford România Services, a adus în discuție o idee foarte importantă: întoarcerea în România nu este doar o decizie logică, ci și una bazată pe sentiment.

Așadar, poți compara salarii, chirii, taxe, orașe și beneficii pe care le ai în Vest versus în România, dar la final contează cel mai mult locul de care simți că aparții.

„Îi putem face pe tineri să nu plece din țară creând o cultură a societății, a comunității, care să îi facă să rămână. Oportunitățile profesionale și academice sunt și în România, și în afară, dar decizia de a te întoarce în România va fi tot timpul emoțională, nu pragmatică. Mediul privat trebuie să creeze niște politici de retenție a talentelor, iar guvernul trebuie să vină cu politici coerente pe termen mediu și lung”, a detaliat Roxana Capătă.

Concluziile sunt clare: dacă România le oferă tinerilor oportunități, respect, sens și încredere, mulți vor alege să rămână. Iar dintre cei care pleacă, mulți se vor întoarce. Nu pentru că li se spune că trebuie, ci pentru că vor simți că au pentru ce.