Home Actualitate Dezechilibrul fiscal este principala pro...
Actualitate

Dezechilibrul fiscal este principala problemă a României, iar reforma fiscală nu mai poate aștepta

Deficitul bugetar al României, care este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, trebuie redus, iar timpul nu mai este de partea decidenților politici, însă reducerea cheltuielilor bugetare trebuie echilibrată cu stimularea veniturilor la buget, au concluzionat participanții la conferința organizată de The Tax Institute, un think tank de fiscalitate, care a prezentat un studiu privind impact…

Dezechilibrul fiscal este principala problemă a României, iar reforma fiscală nu mai poate aștepta
Dezechilibrul fiscal este principala problemă a României, iar reforma fiscală nu mai poate aștepta · Foto: Business Magazin

♦ Marcel Ciolacu, premierul României: „Toată legislația noastră fiscală seamănă cu o strecurătoare prin care curg miliarde de euro” ♦ Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „Trebuie eliminate exceptările, aceste inechități în sistemul fiscal”. ♦ Peste 500 de modificări fiscale au fost făcute în ultimii opt ani, când a existat o stabilitate economică ♦ Gabriel Biriș, fondator The Tax Institute, think tank de fiscalitate: „Dacă nu te uiți la întregul tablou când analizezi o măsură, riști să generezi probleme timp de zece ani.”

Deficitul bugetar al României, care este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, trebuie redus, iar timpul nu mai este de partea decidenților politici, însă reducerea cheltuielilor bugetare trebuie echilibrată cu stimularea veniturilor la buget, au  concluzionat participanții la conferința organizată de The Tax Institute, un think tank de fiscalitate, care a prezentat un studiu privind impactul modificărilor fiscale din ultimii ani, care a avut loc la Banca Națională a României.

„Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat și avem și o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are și o componentă politică, una socială”, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României: Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat și avem și o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are și o componentă politică, una socială

Deși discuțiile despre necesitatea măsurilor fiscale sunt în spațiul public de câteva luni, guvernul nu a prezentat oficial nicio decizie pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Daniel Dăianu, președintele Consi­liu­lui Fiscal, spune că România nu mai poate con­tinua cu astfel de deficite și timpul nu mai permite amânarea luării unei soluții concrete.

„Noi am anunțat cu privire la dezechilibrul structural cu ani în urmă. Considerăm că cei care cred și mitizează doar pe partea de cheltuieli întrețin o himeră, nu se poate face doar pe partea de cheltuieli o schimbare, trebui să umbli și la venituri, o faci prin eliminarea exceptărilor, aceste inechități din sistemul fiscal, care este ciuruit. Avem un sistem care nu e doar ineficient, ci este incorect și asta trebuie să se schimbe”, spune Daniel Dăianu, în cadrul conferinței organizate de The Tax Institute.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Noi am anunțat cu privire la dezechilibrul structural cu ani în urmă. Considerăm că cei care cred și mitizează doar pe partea de cheltuieli întrețin o himeră, nu se poate face doar pe partea de cheltuieli o schimbare, trebui să umbli și la venituri, o faci prin eliminarea exceptărilor, aceste inechități din sistemul fiscal, care este ciuruit. Avem un sistem care nu e doar ineficient, ci este incorect și asta trebuie să se schimbe

Premierul României, Marcel Ciolacu, prezent și el în cadrul conferinței, a spus că își va asuma în Parlament pachetul de reducere a cheltuielilor din sistemul buge­tar, măsuri de combatere a evaziunii fiscale și de scoatere a cât mai multor excepții.

„În ultimii opt ani s-au produs peste 550 de modificări ale Codului fiscal. Schimbări făcute prin mai mult de 100 de legi, ordonanțe și OUG. Nu se mai poate funcționa eficient așa. Este evident că toată legislația noastră fiscală seamănă cu o strecurătoare prin care curg miliarde de euro printr-un sistem de excepții fiscale aberante. Nu putem să ne dorim o țară europeană ca afară dar cu venituri offshore, o țară paradis fiscal”, spune Marcel Ciolacu.

El menționează că România are cea mai mare impozitare a muncii celor cu venituri mici, însă a fost menținută o impozitare foarte mare a marilor contribuabili. În opinia sa, sistemul fiscal ar trebui bazat pe echitate, cu intoleranță zero pentru evazioniști.

Premierul Marian Ciolacu acuză modificările repete ale Codului fiscal, dar uită să spună că chiar partidul pe care îl conduce este autorul acestei nebunii

Premierul spune că noile măsuri fiscale, în lucru la guvern, nu vor descuraja investițiile, ci dimpotrivă.

„Vom susține și proteja startup-urile, susținem producția și procesarea în România. Nu voi tolera însă șmecheria, firme cu un angajat, un computer, care emit facturi. Acolo este un contract de muncă mascat pentru care nu se plătesc taxe”, mai spune el.

 Unul dintre reprezentanții mediului de afaceri, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, amintește că economia româ­neas­că are nevoie de o creștere bazată pe investiții și nu pe consum, așa cum este acum.

„Trebuie stimulată creșterea pe bază de investiție, nu pe bază de consum. Haideți să ne uităm la cum să creștem PIB-ul pe vază de investiții, pe valoare adăugată”, precizează el.

Vineri, 15 septembrie, a fost lansat think tankul de fiscalitate The Tax Institute, care a ieșit cu primul studiu în piață numit Modificările noului cod fiscal: inventar și impact 2015-2023.

Studiul arată că, în ultimii opt ani, când a existat o stabilitate economică, au existat peste 550 de modificări aduse Codului Fiscal.

„A fost un abuz de politici fiscale, în câțiva ani să ai atâtea modificări fiscale, nu ai ce stabilitate să ai”, a precizat Mugur Isărescu.

Aceste modificări au condus la o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% PIB în 2022, față de 2016. Deși, în perioada 2012-2022, România a avut creșteri economice semnificative, care s-au bazat pe un avânt al consumului, aceste creșteri nu au fust și la majorarea veniturilor bugetare.

„Concluzia este tristă, am constatat că după 7-8 ani ne-am jucat cu taxele și am ajuns tot acolo. Nu am obținut nimic concret și în plus la ceea ce ar trebui să reprezinte taxele în economie”, spune Dan Manolescu, președinte Camera Consultanților Fiscali.

Studiul mai arată cât de mult depind unele taxe de altele, astfel că măsurile fiscale, luate individual, ar putea să nu creeze niciun efect benefic în economie.

„Cea mai importantă concluzie a studiului este modul în care impozitele interacționează între ele. Dacă nu te uiți la întregul tablou când analizezi o măsură, riști să genereze probleme timp de zece ani”, spune Gabriel Biriș.

Din cele peste 550 de modificări fiscale, circa o treime au fost proaste și foarte proaste, pe când aproape 26% au fost neutre, potrivit studiului. Printre cele mai proaste măsuri fiscale se numără introducerea cotei reduse de TVA de 5% în HoReCa, suspendarea plății impozitelor și taxelor pe perioada stării de urgență sau modificarea regulilor cu privire la aplicarea cotei de 5% la achiziția de apartamente.

Gabriel Biriș: Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat și avem și o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are și o componentă politică, una socială

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună