Dezbaterea privind noua lege a educației: Ce poziții au universitățile față de schimbările propuse de guvern. Punctele cheie care au stârnit discordie

♦ În dezbaterea publică privind noile legi ale educației, consorțiile universitare – asociații de universități în funcție de specific – au emis puncte de vedere ♦ Dezbaterea principală ține de finanțarea universităților.

Ministerul Educației și Universitaria, cel mai mare consorțiu universitar din țară, au căzut de acord că profesorii la vârsta de pensionare pot preda în continuare în universitate. În ceea ce privește celelalte cereri ale consorțiului – reprezentarea în consiliile naționale în funcție de numărul de profesori din universitate și recalcularea anuală a costului mediu per student, criteriul în funcție de care se alocă fondurile, Ministerul Educației spune că vor fi luate în calcul și propunerile altor consorții. 

Universitaria, din care fac parte, printre altele, Universitatea din București, Academia de Studii Economice (ASE) București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este singurul consorțiu care cere acest lucru, celelalte consorții universitare care au adus puncte de vedere spunând că sunt de acord, în linii mari, cu legile educației universitare propuse de Ministerul Educației.

Discuția se duce în două puncte-cheie: reprezentativitatea în consiliile consultative la nivel național, deci accesul la finanțare și calculul anual al costului per student, în funcție de care sunt finanțate universitățile. În vechea lege a educației nu este stabilit un grad de reprezentativitate pentru universități în aceste consilii, printre care și Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, organism care joacă un rol central în finanțarea universităților. De asemenea, în vechea lege, CNFIS stabilește costul mediu pe student, iar Universitaria cere ca acest cost să fie recalculat anual. 

Marian Preda, rectorul Universității din București, a acuzat că în pozițiile-cheie din Ministerul Educației pentru accesul la finanțare, în număr total de 5, se află doar ingineri, dintre care 4 sunt de la Universitatea Politehnica din București.

„Pentru precizie, iată conducătorii instituțiilor care decid în privința banilor pentru învățământul superior și pentru cercetarea universitară: ministrul educației, secretarul de stat din Ministerul Educației pentru învățământul superior, secretarul de stat pentru cercetare din Ministerul Cercetării, președintele CNFIS și secretarul general al Consiliului Național al Rectorilor (CNR)”, a spus Marian Preda, rectorul Universității din București (UB) și președintele consorțiului Universitaria.

Consorțiul universităților tehnice, din care face parte și Universitatea Politehnică din București sau cea din Timișoara a transmis: „Astfel de «propuneri» și «analize», care vizează resetarea aleatorie, fără baze științifice, a mecanismelor de funcționare a sistemului de învățământ din România, nu reprezintă decât încercări de justificare a lipsei de respect față de celelalte universități și vizează un singur scop:  atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din București”.

Deși are cu 40% mai puțini studenți decât UB, Politehnica primește cu 60% mai mulți bani de la bugetul de stat, acuză UB, iar Universitatea de Medicină Carol Davila, cu o treime din studenții UB, primește aceeași finanțare. Per student, finanțarea la UB este de 2,6 ori mai mică decât la aceste două universități, a mai spus Preda.

Replica consorțiului universităților de medicină, în care se află cele mai mari facultăți de medicină din țară, a fost că nu doar costul per student este relevant în finanțarea universităților, ci și „importanța socială” a profesiilor și angajabilitatea.

„Considerăm că subiectul finanțării universităților nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenți existent într-o universitate sau prin prisma calității de excelență a unei universități. Regăsim excelența și în universitățile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nișă de domeniu mai îngustă cum, la fel de importante sunt și alte două aspecte: importanța socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc și, mai ales, angajabilitatea”, scrie, într-un comunicat de presă, consorțiul universităților de medicină și farmacie.