Dezastrul de la Neamț arată că spitalele trebuie trecute neîntârziat în subordinea Ministerului Sănătății

♦ La conducerea Spitalului Județean Neamț s-au aflat nu mai puțin de opt manageri în ultimul an ♦ Managerul Spitalului Neamț Lucian Micu și-a anunțat demisia după ce zece pacienți din terapie intensivă cu COVID-19 au murit în urma unui incendiu în secția ATI.

Lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă și fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate și duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienții caută tratament.

Cel mai recent exemplu de lipsă de organizare este la Spitalul Județean din Neamț, aflat în subordinea Consiliului Local Neamț, care a avut în ultimul an opt manageri la conducere. Șefii unității medicale au fost numiți politic, fie de Ministerul Sănătății atunci când spitalele au trecut în timpul stării de urgență în curtea ministerului de resort, fie de autoritățile locale.

Directorul spitalului din Neamț la momentul incendiului a fost Lucian Micu, primar al orașului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului.

Lipsa unei viziuni pe termen lung pentru spital s-a văzut în lipsa investițiilor în unitatea medicală, probleme scoase la iveală de tragedia în urma căreia secția de ATI a luat foc, iar zece pacienți au decedat, șapte persoane fiind în stare critică.

„Din declarațiile publice, a existat o flacără la unul dintre aparatele pacienților critici. Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezența focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalația electrică, probabilitatea există. Este de datoria echipelor de mentenanță și a managementului și de spital, și de secție să facă toate verificările în bună regulă, așa cum cer actele normative. Avem norme în domeniu, trebuie să fie și respectate“, a spus medicul ATI Elena Copaciu.

Ea a menționat că ancheta va stabili dacă instalația a fost calibrată corect, dacă aparatele funcționau în parametri, însă soluția pentru ca situația de la Neamț să nu se mai repete este respectarea legii. În plus, siguranța trebuie să fie pe primul plan, atât pentru pacienți, cât și pentru medici și asistenți.

„Una dintre regulile de bază în prim ajutor și când lucrezi în urgență este ca salvatorii să fie în siguranță pentru a putea acorda pacientului suportul avansat pe care îl presupune terapia intensivă și să-i dai șanse maxime să-i salveze viața. Așa ceva este coșmarul oricărui medic din ATI. Orice contează, în momentul când faci rabat de la o regulă va urma o cascadă de compromisuri care poate ajunge până la varianta îngrozitoare pe care am văzut-o“, a mai spus Elena Copaciu.

Managerul Spitalului Colțea Mircea Lupușoru a precizat că pentru a preveni un accident de tipul celui de la Neamț în spitalul din Capitală se verifică periodic aparatura și prizele pentru a stabili că se respectă normele de funcționare optime.

„Avem măsuri dinainte de incident, sunt măsuri de prevenire, se face o verificare periodică a tabloului, prizele, instalații electrice. Avem siguranțe care sar automat dacă puterea este mai mare se decuplează automat siguranța și se întrerupe tot. Am pus accentul pe acest lucru tot timpul“, a mai spus Mircea Lupușoru.

Cine sunt vinovații?

Într-o declarație de presă, ministrul sănătății Nelu Tătaru a declarat că toată lumea este vinovată pentru tragedia de la Piatra Neamț deoarece a acceptat ca în ultimii 30 de ani sistemul medical să fie menținut într-o situație de criză.

„Pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare … cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală“, a declarat ministrul Tătaru. El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întegului sistem medical românesc.

„Nu doar începând de mâine, începând de ieri, tot ce înseamnă reevaluare de management, tot ce înseamnă reevaluare de capacitate de tratament a unităților medicale, cooordonare de către minister a situației“, a precizat Nelu Tătaru. Totuși, la cinci ani de la tragedia de la Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane, România nu este capabilă să îngrijească pacienți cu arsuri grave, trimi­țându-l pe medicul care a ajutat pacienții de la Neamț Cătălin Dencium în Belgia pentru a fi tratat.

Astfel, la cinci ani de la Colectiv și la zece ani de la incendiul de la maternitatea Giulești, România nu are o secție pentru marii arși. Mai mult, politicienii care s-au aflat în funcții publice de decizie și în urmă cu un deceniu, și în urmă cu cinci ani, începând cu președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru nu își asumă vina unui sistem sanitar dezorganizat, aruncând vina asupra oamenilor, contribuabili la bugetul de stat și la asigurarea de sănătate.