Dezastru în Ungaria. O furtună economică teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbușește, ungurii rămân fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar prețurile explodează. Locuitorii nu mai au răbdare

♦ Guvernul a plafonat prețurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici ♦ În Polonia, experții de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuințe.

Forintul, moneda ungurească, are tendința de a se deprecia și când o furtună valutară de amploare a lovit economiile emergente, Ungaria a ajuns în pragul unei crize valutare. Acum, când economia este slăbită de inflație și de deficite, forintul cade la șocuri oricât de mici.

Moneda s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera ușor la fonduri europene pentru a-și stabiliza finanțele dacă nu lasă justiția liberă și nu luptă cu corupția. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susține forintul, dar trebuie să lupte și cu cea mai puternică inflație din UE, fiind în același timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se așteaptă ca vârful de inflație să fie la 25%, față de 20% în prezent.

În Polonia, creșterea dobânzilor pentru frânarea inflației a produs un șoc masiv pe piața creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puține împrumuturi pentru locuințe din ultimii 20 de ani. Scăderea este așteptată să continue și anul următor.

Se vorbește însă și despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieții. În Polonia, șeful băncii centrale a ezitat mult timp să acționeze contra inflației, spunând că aceasta este un pericol mic și că preferă să stimuleze creșterea economică. Acum el acuză Germania de pretenții teritoriale asupra țării sale și un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei și Poloniei există și unele sunt mari. Situația poate degenera dacă criza prețurilor energiei persistă. Deocamdată, inflația din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare și o speranță pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

În Ungaria, un motiv în plus de îngrijo­rare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficiența carburanților. Guvernul a plafonat prețurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalți refuză să mai importe benzină și motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar și de la firme mari, au restricționat vânzările și limitările devin din ce în ce mai mari și mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de prețuri afectează importurile de carburanți. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piață decât în caz de urgență deoarece altfel ar crea și mai multă inflație.

De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucție economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucție economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei țări. Investitorii au reacționat la veste retrăgându-se de pe bursa de acțiuni și scăpând de forint.

O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puțini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicația poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulți cetățeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulți unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetățenilor maghiari li s-a atras atenția că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

În Polonia, experții de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuințe, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, scrie The Warsaw Voice.

Pentru 2023 este așteptat ca declinul să continue până la 80.000 de credite ipotecare.

Rezultatul din trimestrul trei, ca număr și valoare în zloți, este cu 70% sub cel din aceeași perioadă din 2021. Ca valoare, este cu 50% mai mic decât cel din trimestrul doi. Astfel, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieței creditelor imobiliare ca rezultat al creșterii dobânzilor și degradării bonității clienților băncilor. La finalul trimestrului trei, dobânda medie a fost de 9,2%, cu 6,74 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Restrângerea creditării are impact și pe piața locuințelor. Numărul de apartamente pentru care dezvoltatorii au început lucrările de construcție a scăzut cu 44% față de trimestrul anterior. Numărul de apartamente pentru care au fost obținute permisuri s-a diminuat cu 34%. Cea mai mare bancă poloneză, PKO, deținută chiar de stat, a avertizat că țara s-ar putea îndrepta spre o criză a creditului, potrivit money.pl. 

► De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucție economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucție economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei țări.

► În  Polonia, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieței creditelor imobiliare ca rezultat al creșterii dobânzilor și degradării bonității clienților băncilor.