Dezastru pe piața laptelui: la Mega sau Carrefour prețul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar fermierii primesc 1,6 lei/litru și au ajuns să-și taie vacile pentru că sunt nevoiți să închidă fermele. Importurile de lapte și smântână au sărit de 100 mil. euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un deceniu

♦ Șeptelul de vaci se menține pe pantă descendentă, declin început după 2006. ♦ Micii procesatori au dificultăți în a intra în retailul modern și nu pot concura cu marii jucători.

În iulie 2022, prețul laptelui de vacă a fost cu 16,2% mai mare față de aceeași lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. În retail, în funcție de brand, prețul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar producătorii de lapte crud primesc între 1,65 și 2,7 lei/litru, astfel că sectorul creșterii vacilor de lapte intră în colaps.

„Vindem ferma pentru că avem costuri foarte mari cu furajele și prețul laptelui este foarte mic. La noi în zonă de la poarta fermei ne dau 1,65 lei/litru, ceea ce nu acoperă nici măcar o treime din costuri. Nu mai merită să crești vaci, mai ales că subvențiile sunt mici și interesul guvernului pentru acest sector este zero. Procesatorii știu că nu avem ce face cu laptele, decât să-l aruncăm, astfel că țin prețul jos“, spune Alexandru M., un mic crescător de vaci din localitatea Săliște (județul Maramureș), care a postat pe OLX un anunț de vânzare a fermei cu 11 vaci din rasa Bălțată Românească, pentru 50.000 de lei.

Procesatorii explică faptul că scumpirile în lanț pun presiune pe costuri, iar o creștere și mai mare a prețurilor ar afecta și mai mult vânzările.

„Costurile de transport s-au dublat, salariile au crescut, curentul electric consumat este mult mai scump. Noi plătim prețul pieței la lapte, 2,5-3 lei per litru în acest moment. Dacă prețul ar crește, atunci și produsele noastre s-ar scumpi și vânzările ar fi și mai afectate – în condițiile în care deja au mai scăzut“, a explicat Irina Filip, proprietarul CreamLand, produ­cătorul înghețatei Cremola. Familia Filip mai deține și Comalat, producător de lactate și brânzeturi.

Ea explică faptul că „deja sunt furnizori mai mici care și-au înschis fermele. Un fermier mai mare, care produce mii de litri de lapte pe zi vrea să închidă la 31 decembrie, când îi expiră contractul cu un mare procesator. Noi discutăm cu el și încercăm să găsim soluții, însă în piață avem o problemă concurențială – dacă produsele Cremola și Comalat ar fi listatate în mai multe magazine, nu sub 10% din retailul modern, atunci fabrica ar funcționa la capacitate maximă, nu 9% și am putea plăti un preț mai mare pentru lapte, însă în condițiile în care intrăm cu greu în  retailul modern avem o problemă legată de eficiență“

Ieri, un litru de lapte Napolact, de exemplu, cu 3,5% grăsime costa 7,35 lei în rețeaua Auchan și 8,19 lei în rețelele Carrefour și Kaufland, conform datelor de pe site-ul Monitorului Prețurilor, administrat de Consiliul Concurenței. ZF a luat în considerare prețurile din rețelele mai mari de retail, însă, spre comparație, în rețeaua Mega Image trecea de 8,5 lei. Prețul unui litru de lapte Albalact, brand concurent, era de 6,55 lei în Auchan și 7,55 lei în Kaufland.

Diferența dintre prețul pe care îl primește producătorul și cel pe care-l plătește consumatorul este dată de faptul că produsul trece prin mai multe mâni. Mai exact, laptele poate fi colectat de la poarta fermei în cisternă, care merge apoi la centrul de colectare, apoi este răcit, proces care are nevoie administrare, lucru pentru care sunt oameni plătiți, apoi merge spre fabrică, de la fabrica de lapte merge la distribuitor sau direct la retailer, explică Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui. Pe de altă parte, dacă laptele este luat direct de procesator de la producător, acesta implică transportul de la fermă la fabrică, apoi laptelui i se fac analize de laborator, iar ulterior este prelucrat. Însă, prețul laptelui afișat la raft este politica comerciantului, menționează Cojocaru.