Dezastru demografic pentru o țară europeană. Aceasta rămâne fără oameni, pierzând deja o treime din populație, iar situația pare să fie una de lungă durată

Pentru Republica Moldova,  a ști precis numărul locuitorilor are o semnificație aparte: țara se confruntă cu o criză demografică „existențială”, cu cel mai rapid declin al populației din Europa. Trauma s-a declanșat după prăbușirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populație. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp.

În vara anului 2019, Valentina Istrati, șefa secției recensăminte ale poplației a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova a devenit, în sfârșit, un om împlinit, profesional vorbind. Nu mai trebuia să mintă. În iulie, după ani de diseminare a unor cifre imaginare, BNS a venit cu un număr realist despre câți oameni trăiesc în (cea mai mare parte) a țării. La 1 ianuarie 2019, Moldova avea o populație de 2,68 milioane de persoane. Pentru orice economie, astfel de cifre sunt importante pentru că pot arăta, spre exemplu, cât de bogată este în comparație cu altele – PIB per capita –, cum evoluează și care-i este locul în lume.

Pentru Republica Moldova, proiecțiile organizațiilor internaționale sunt cât se poate de sumbre.  Până la recensământul din 2018, datele despre populație variau în funcție de cel care făcea estimările. La Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, populația Moldovei era de 3,55 milioane. La ONU, de 4,04 milioane, iar rezultatul includea regiunea separatistă Transnistria, pe care guvernul de la Chișinău nu o controlează și care ieșise din statisticile BNS în 1998. A fost „într-adevăr dificil”, povestea Istrati pentru Balkan Insight când a fost întrebată despre cum și de ce BNS a transmis guvernului, către Eurostat, ONU și alte instituții cifre care erau false – și despre care toți cei care știau câte ceva despre populația Moldovei intuiau că sunt greșite. Astfel de calcule dau totul peste cap.

Deoarece estimarea privind numărul de locuitori era greșită, o mare parte din restul datelor oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv Produsul Intern Brut pe cap de locuitor și rata de fertilitate, au fost incorecte. Motivul pentru care cifrele despre Moldova depășeau atât de mult realitatea a fost că BNS habar nu avea câți oameni părăseau țara. Astfel, a folosit cifre bazate pe recensămintele din 1989 și 2004 și a făcut estimări ale populației fără nicio idee despre cifrele reale. Folosind metodologii vechi, a adăugat apoi la populația sa totală o cifră pentru persoanele raportate de diferite recensăminte ca locuind efectiv în străinătate. Aceasta însemna că cifrele utilizate înainte de iulie, deși greșite, nu erau false în sensul necinstit deoarece BNS făcea previziuni după formule statistice, așa cum ar fi trebuit. Instituția pur și simplu nu avea capacitatea de a calcula cu exactitate date vitale.

Astfel, lipsiți de fonduri și expertiză, statisticienii au folosit aceste numere pentru că nu aveau altele și pentru că nu puteau să admită pur și simplu că nu știau câți oameni locuiau în țară. Potrivit lui Eliahu Ben Moshe, un expert israelian contractat de ONU pentru a ajuta BNS să rezolve problema, acest lucru a dus la echivalentul statistic al „dependenței de droguri”. La recensământul din 2014, timpul și banii s-au epuizat înainte de a fi numărată 41% din populația capitalei, Chișinău. Un sondaj ulterior a reușit în cele din urmă să remedieze acest lucru și astfel populația totală a fost socotită la 2,86 milioane fără Transnistria.

Cu toate acestea, nu a existat o estimare despre câți moldoveni au emigrat și, prin urmare, care ar trebui să fie cifrele populației între recensăminte. În iulie, noul rezultat, actualizat pentru 2019, a fost în sfârșit făcut public. S-a bazat pe date culese de poliția de frontieră cu algoritmi de identificare a numărului imens de moldoveni care călătoresc cu pașapoarte românești, ruse sau de altă natură. Nu este ceva în totalitate sigur, a spus Istrati, pentru că metodologia poate identifica persoanele doar dacă au călătorit măcar o dată cu un document moldovenesc. De asemenea, transnistrenii controlează o mare parte a graniței Moldovei cu Ucraina, așa că nu există deloc date din acea direcție, dar BNS consideră că acestea nu sunt suficient de mari pentru a-și schimba estimările pe care le are acum. Iar numerele sunt importante.

De la Marea Neagră până la Marea Adriatică, problema scăderii populației este o dramă. În Moldova, este o traumă. Din 1989, populația sa s-a micșorat cu aproape o treime și dacă tendința continuă în 15 ani ar putea ajunge la puțin peste jumătate din ceea ce era atunci. În ceea ce privește demografia, cifrele despre Moldova sunt cele mai înspăimântătoare din întreaga Europă. O astfel de pierdere devastatoare de populație provoacă deja probleme grave, cum ar fi lipsa forței de muncă și de profesioniști – medicii, profesorii –, dar aceste probleme afectează și alte părți ale Europei postcomuniste. Ceea ce este diferit este că scăderea populației în Moldova a început să fie descrisă în termeni existențiali. Încă de la obținerea independenței în 1991, Moldova a fost devastată de tulburări politice, sărăcie și corupție la scară mare. De asemenea, țara a fost divizată între cei care își doresc un viitor legat de cel al UE și de Occident, iar aici intră și cei care doresc unirea cu România, și cei care vor legături mai strânse cu Rusia.

Dar când Aureliu Ciocoi, ministrul de externe și fost premier, spune că țara mai la dispoziție are aproximativ un deceniu pentru a-și rezolva problemele, el are în vedere și pierderea de populație. „Misiunea noastră”, a spus Ciocoi pentru BIRN, „este să ne asigurăm că Moldova rămâne un stat viabil”. Mulțumită noilor estimări privind emigrarea, în 2019 s-a constatat o pierdere masivă de 1,8% din populație față de anul precedent. Cifra pentru 2019 nu include Transnistria, dar dacă este luată în calcul o estimare aproximativă a numărului de persoane din regiunea separatistă, populația întregii Moldove ar fi de aproximativ trei milioane. Un studiu al Fondului pentru Populație al ONU și al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populația țării, fără Transnistria, se va micșora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% față de 2019. Dacă s-ar presupune că populația Transnistriei s-a redus și ea cu aproximativ un sfert și până atunci va ajunge la aproximativ 300.000, populația întregii țări va fi scăzut cu 45% în raport cu nivelul din 1989. Chiar înainte de colapsul Uniunii Sovietice în 1991, câteva mii de evrei moldoveni au reușit să plece în Israel, iar emigrarea lor a crescut masiv ca număr la începutul anilor 1990.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL