Deși nu este nicio criză și România crește economic, exporturile și importurile de bunuri ale României scad

♦ Importurile scad însă mai mult decât exporturile, ceea ce face ca deficitul comercial la bunuri al României să continue ajustarea din 2023 ♦ De această dată, însă, spre deosebire de 2023, când scădeau doar importurile, iar exporturile continuau creșterea, în prima lună din 2024 a scăzut atât valoarea bunurilor care au intrat în țară, cât și a celor care au fost exportate.

Deficitul comercial al Româ­niei a continuat să scadă în ianuarie 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Continuă astfel tendința din 2023 însă de această dată, exporturile României scad și ele, chiar dacă mai încet decât importurile. Importurile scad pentru că cererea este mai mică față de anii trecuți. La fel, exporturile scad pentru că și cerea în țările în care România exportă este mai mică.

În ianuarie 2024, exporturile României au fost de 7 mld. euro, o scădere de 1,5% față de aceeași lună din 2023, iar importurile au fost de 9 mld. euro, o scădere de 4,8% față de prima lună din 2023.

În consecință, deficitul comercial a scăzut și a fost de 2 mld. euro în prima lună din an. Cu toate acestea, alte date din economie arată o evoluție bună: consumul a rămas pe plus în 2023, dar cu un plus de sub 3%, investițiile au mers bine, mai ales cele publice, din fonduri europene, iar economia, așa cum arată datele naționale, a crescut cu 2,1% în 2023. O creștere la jumătate față de 2022, dar totuși o creștere. Cu toate că economia României crește, alte economii, cum ar fi zona euro, stagnează sau cresc foarte puțin. Dar, așa cum arată datele Eurostat, atât Germania, cât și toată zona euro, unde merg trei sferturi din exporturile țării, nu au intrat în recesiune în 2023, iar în 2024 ar urma să accelereze puțin creșterea economică. Aceasta este și prognoza pentru România: să accelereze la un plus economic de 3%, după avansul de 2% din 2023.

În condiții de expansiune economică, cu o structură a economiei ca a României, deficitul comercial crește, pentru că vânzările interne cresc pe măsură ce cresc veniturile și businessul. Cresc și exporturile, dar nu cu același ritm cu care cresc importurile, așa că, așa cum a arătat experiența ultimilor ani, deficitul comercial, adică diferența dintre valoarea exporturilor și valoarea importurilor, crește. Cu toate acestea, deficitul iată că a scăzut în 2023 și în ianuarie 2024 s-a continuat tendința.

În mod normal, sunt vești bune că deficitul comercial la bunuri al României, care pune cea mai mare presiune pe leu, scade. Cu toate acestea, este importantă modalitatea în care scade: pentru că, în acest moment, este un mix de ajustări de prețuri pe piețele internaționale, dar și o contracție a consumului intern.

În acest moment nu sunt presiuni pe cursul valutar. Guvernul Marcel Ciolacu s-a împrumutat pe piețele internaționale în euro și a intrat valută în țară. De asemenea, fluxul de fonduri europene a fost unul record în 2023, (în jur de 12 mld. euro) iar investițiile străine directe, chiar dacă în scădere, au continuat să vină. Astfel, mai degrabă Banca Națională a României a fost preocupată să nu se aprecieze leul, mai degrabă decât să nu se deprecieze în fața euro.

Cea mai bună variantă pentru echilibrarea deficitului comercial la bunuri, care înseamnă, de fapt, că în țară se consumă bunuri de o valoare mai mare decât se produce, este creșterea valorii producției. O strategie clară în acest sens la nivel guvernamental nu există, astfel că o posibilă corecție a deficitului bugetar este lăsată fie pe seama deprecierii cursului de schimb, fie pe seama contracției consumului local.