Derapajul de la cheltuieli din bugetul statului este dublu față de cel de la venituri, dar guvernul se uită mai mult spre redresarea veniturilor prin creșteri de taxe

♦ 17 mld. lei este ieșirea în decor la cheltuieli în primele cinci luni din an prin comparație cu ce și-a bugetat guvernul la început de an  ♦ Vlad Boeriu, Deloitte România: „În practică reapar tot mai des situații în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preț, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecți“.

Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri care să corecteze derapajul bugetar, care, conform analizei execuției bugetare la cinci luni, prin comparație cu programarea inițială, este de peste 23 mld. lei. Din această sumă, 17 mld. de lei provin din cheltuieli mai mari decât erau estimate, adică 75% din derapaj.

Vlad Boeriu, partener coor­donator servicii fiscale și juridice la Deloitte România, este de părere că micșorarea deficitului bugetar, care în 2022 a fost de 5,7% din PIB, trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, înainte de a trece la măsuri corective precum tăieri drastice de cheltuieli sau majorări de taxe.

„Înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esențiale sau de creșterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltu­ielilor și, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale și pentru creșterea conformării voluntare“, spune el.

Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creșterea este de numai 10%. În aceeași vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condițiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecință, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an, în condițiile în care ținta de deficit este de 4,4% din PIB pe tot anul și, așa cum a arătat experiența din anii trecuți, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în ultimele 2-3 luni din an.

Având în vedere situația actuală, sunt necesari, așa cum se vorbește în ultimele patru luni, de când au apărut primele informații despre problemele din buget, revizuirea cheltuielilor și impulsionarea veniturilor.

Guvernul se uită spre creșteri de taxe, dar și spre scăderea cheltuielilor bugetare precum eliminarea voucherelor de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste 7.000 de lei sau înghețarea angajărilor la stat până în 2024.

„În privința cheltuielilor, este evident că, în actualul context infla­ționist, o reducere a salariilor și pen­siilor este de nedorit, dar în materie de eficientizare a alocărilor buge­tare pentru anumite proiecte, de res­truct­u­rare a unor instituții cu per­sonal excedentar și direcționarea aces­tuia în zone deficitare, este mult loc de îmbunătățire“, mai spune Vlad Boeriu.

De asemenea, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), conform informațiilor de la consul­tanții fiscali, încearcă să colecteze mai mult prin inspecțiile fiscale, așa cum s-a mai întâmplat în alți ani în care situația bugetară a fost grea.

„În practică reapar tot mai des situații în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preț, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecți, derulează controale insuficient documentate, emit decizii de impunere fără o bază legală solidă și aduc la buget sume considerabile, fără să fie preocupați de faptul că acestea, cel mai probabil, vor fi rambursate peste câțiva ani contribuabililor respectivi“.

Astfel, mai adaugă consultantul fiscal, statul practic se împrumută la un cost foarte mare, pentru că deciziile de impunere sunt anulate de instanțe, iar ANAF plătește contribuabililor sumele blocate, plus dobânzi și penalități.

“Aceste sume care, inițial, sunt raportate ca venituri suplimentare la buget, constituie împrumuturi extrem de scumpe pe care statul trebuie să le restituie contribuabililor, mai devreme sau mai târziu, cu tot cu costurile aferente”, mai spune Vlad Boeriu.