Va depune Bulgaria armele pe masa de negociere cu Gazprom? Va aluneca din nou cel mai sărac stat din UE în sfera de influență a Rusiei? Când criza energetică se îmbină cu una politică, totul este posibil

În primăvară, Rusia a oprit exporturile de gaze către Bulgaria, dar se părea că pentru cel mai sărac stat din UE viața poate continua pe cât se poate de normal într-o furtună de crize multi­ple. Între timp, guvernul pro-european bulgar s-a prăbușit din cauza unor jocuri politice naționaliste, inflația a apucat-o hotărât pe dru­mul către 20%, iar Bulgaria a invitat Gazprom, colosul care deține monopolul exporturilor de gaze ruse, la negocieri.

Guvernul inte­rimar a lăsat chesti­u­nile delicate, cum ar fi semnarea unor contracte, pe seama următorului executiv și încearcă să asigure lumea că țara are câteva atuuri în mânecă. Însă observatorii occidentali se întreabă dacă nu cumva Bulgaria își va adânci din nou dependența energetică de Rusia sau, mai rău, va aluneca în sfera de influență a Moscovei.

Temerile cresc pe un fond de instabilitate politică pronunțată. Bulgaria va avea în oc­tombrie cea de-a patra rundă de alegeri generale din  aprilie 2021. Ultimul guvern ales s-a prăbușit după doar jumătate de an de activitate în urma unui vot de neîncredere în parlament. Gazprom a stopat exporturile de gaze către Bulgaria deoarece aceasta a refuzat să accepte plata combusti­bilului în ruble, considerând, ca multe alte guverne din UE, că această cerință este un șantaj.

Moscova și-a ales bine punc­tul de presiune deoarece pentru Bulgaria importurile de gaze ruse asigurau 90% din con­sum. Livrările erau reglementate de un contract care ar fi trebuit să expire la sfârșitul acestui an. Ironia este că Bulgaria a făcut exces de zel când a con­struit secțiunea sa din noul gazoduct rusesc TurkStream (sau Balkan Stream, cum îl numesc bulgarii) prin care Rusia își aduce gazele în sudul și estul Europei, ocolind Ucraina și Polonia.

În același timp, au întârziat foarte mult lucrările la partea bulgară a unui interco­nector cu Grecia care ar fi permis accesul României și Ungariei la conducta prin care Azerbaidjanul exportă gaze în UE.

Recent, premierul interimar a declarat că Bulgaria nu poate face altceva decât să invite Gazprom la masa negocierilor, lucru pe care l-a și făcut dar care a stârnit proteste popu­lare. Oamenii și opoziția acuză guvernul interimar că încearcă să vândă Bulgaria Rusiei și că împrăștie frică și incertitudine pentru a justifica negocierile cu Gazprom.

Euractiv amintește că guvernul interimar bulgar a respins șase transporturi navale de gaze naturale lichefiate din SUA spunând că acestea sunt prea scumpe și că oricum nu are cum să le descarce și să le proceseze pentru a importa combustibilul.

Comentatorii spun că de fapt Grecia, care are terminale de LNG, s-a oferit să ajute Bulgaria să rezolve această probemă și că este ciudat faptul că Sofia nu încearcă să atace în justiție Gazprom pentru nerespectarea contractului, ci invocă temeri că Bulgaria ar putea fi chemată în judecată de colosul rus și forțată la plata unor penalități enorme.

Însă guvernul interimar a făcut clar că nu are în vedere negocieri pentru un nou contract cu Gazprom, ci doar recuperarea cantităților de gaze la care mai are dreptul prin acordul vechi, notează Novinite. Comisia Europeană a anunțat că va sprijini Sofia în negocierile cu furnizorii de gaze.

Președintele bulgar Rumen Radev a declarat zilele trecute că guvernul numit de el, cel interimar, va deschide licitații pentru furnizarea de gaze naturale pe termen mediu și lung cât mai curând posibil, dar decizia semnării acordurilor va rămâne în seama următorului guvern. Ministerul energiei a dat asigurări că Bulgaria a obținut un acord de dublare a capacității rezervate la un viitor terminal de GNL din Grecia, din portul Alexandroupoli. Instalația va fi gata în 2023, iar printre furnizori este deașteptat să figureze companii din SUA, Qatar și Israel.

De asemenea, au fost stabilite ca prioritate importurile de gaze naturale din Azerbaidjan și Turcia. Guvernul bulgar negociază cu un alt colos energetic rus, cu Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie a țării și din Balcani. Discuțiile au ca scop „optimizarea“ prețurilor carburanților, care în Bulgaria nu sunt atât de scumpi ca în altă părți ale UE deoarece statul nu supraimpozitează aceste produse.

Rafinăria Lukoil procesează un mix de petrol rusesc – un alt mod în care Bulgaria este dependentă energetic de Rusia – și irakian.

Situația Bulgariei scoate în evidență câteva aspecte suprinzătoare ale crizei energetice europene. Turcia devine exportator de gaze. Apoi, Grecia s-a transformat din importator net de energie în exportator net, livrând în statele balcanice și în Bulgaria.