Depopularea României: procente îngrijorătoare despre cei care vor să plece din țară

TOȚI PRIETENII CU CARE AM DISCUTAT VREODATĂ DESPRE ACEST SUBIECT S-AU ÎNTREBAT, măcar o dată, dacă este sau nu oportun să emigreze. Unii sunt convinși că peste hotare ar putea găsi un trai mai bun, dar, din motive cât se poate de diverse, nu reușesc să facă acest pas. Sunt și curajoși care au plecat în țări europene sau chiar mai îndepărtate și, în funcție de posibilități și dramul de noroc aferent, o duc mai bine, sau nu, decât în România. Fenomenul nu este nou, devreme ce plecările peste hotare au cunoscut de-a lungul anilor variate etape – de la etapa „căpșunarilor„ care prin trimiterile bănești au avut o contribuție importantă la mersul economiei românești, până la mai actuala și controversata situație a emigrării cadrelor medicale. Spre deosebire de visele poate ușor naive pe care le aveau cei care pășeau peste granițe în urmă cu șapte-opt ani, acum cei care își doresc să emigreze sunt conștienți că nici în alte țări nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Ba, mai mult, dificultățile economice cu care se confruntă și alte țări au sporit problemele pe care le au de înfruntat mai cu seamă muncitorii români care nu au forme legale de muncă. În plus, în mai multe țări, emigranții români trebuie să se confrunte cu opinia publică, în multe cazuri neprietenoasă – fie că vorbim de britanici, italieni sau chiar spanioli.

Cert este că apetitul pentru plecări nu numai că nu s-a stins, ba se menține la cote ridicate în continuare. Dintre toate categoriile de vârstă „intenția de emigrare atinge cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor, de 16-24 de ani (41%) și al adulților tineri de 25-34 de ani (29%)”, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul 360insights. De fapt, intenția de a pleca în altă țară este invers pro-porțională cu vârsta, cei care au depășit 55 de ani decla-rându-se cei mai puțin dornici că emigreze (numai 9%).

„Dacă urmărim dorința de a emigra pe sexe, bărbații sunt mai deschiși către această opțiune, dorind să plece în principal pentru a munci, însă doar pentru o perioadă determinată de timp, pentru ca apoi să se întoarcă în țară”, arată Manuela Dănilă.

Deloc surprinzător, veniturile sunt un element definitoriu pentru cei care se gândesc la plecarea peste hotare: cei cu venituri mici (29%) și medii (26%) sunt mai tentați de această opțiune, pe când printre cei cu venituri ridicate intenția de a pleca este mult mai mică (doar 14%). În plus, în rândul celor cu venituri mari care își doresc totuși să emigreze, mulți sunt indeciși cu privire la când, unde și cum vor pleca, deci intenția rămâne într-un stadiu incipient, mai arată datele studiului. “Oarecum de așteptat este faptul că acest trend de emigrare este mult mai accentuat printre cei care au deja rude apropiate plecate peste hotare”, afirmă Manuela Dănilă. Aproape o treime (32%) dintre cei în această postură intenționează să urmeze experiența celor apropiați. În rândul celor care deja au fost plecați ei înșiși în străinătate, dorința de a repeta experiența este și mai mare (45%).

Pentru două treimi dintre cei care intenționează să emigreze, plecarea nu va fi definitivă și își doresc să se întoarcă apoi în țară, după muncă sau studii. Cei mai mulți (55%) își doresc să plece pentru a munci, acest scop fiind urmărit mai cu seamă de cei cu nivel scăzut de educație și venituri mici, mai arată studiul. Mult mai puțini sunt cei care plănuiesc să plece peste hotare pentru a studia (7%), aceștia fiind tineri cu vârsta până în 24 de ani, care își doresc să se perfecționeze la nivel academic.