Dependența de inteligența artificială americană, testată în direct: la ordinul guvernului SUA, Anthropic a oprit peste noapte Fable 5 și Mythos 5 pentru toți utilizatorii din afara SUA, iar Europa redescoperă frica de „kill switch". „Trebuie să urmeze acțiuni drastice", “economia noastră AI funcționează la discreția SUA”

◆ Pe 12 iunie, guvernul SUA a emis o directivă de control al exporturilor care suspendă accesul la cele mai puternice două modele Anthropic – Fable 5 și Mythos 5 – pentru orice cetățean străin, oriunde. Cum nu putea filtra utilizatorii după naționalitate, Anthropic a fost nevoită să le dezactiveze pentru toți clienții, în toată lumea. Restul modelelor nu sunt afectate. ◆ Anthropic contestă măsura și spune că lucrează la restabilirea accesului, considerând că la mijloc este „o neînțelegere”. ◆ Investitoarea Judith Dada (Visionaries Club) co-scrisese cu doar câteva ore înainte un scenariu – „Europe 2031″ – despre exact acest pericol; în dimineața aceleiași zile, cotidianul german Handelsblatt îi publicase un eseu pe tema dependenței Europei de inteligența artificială.

Scenariul de care se tem companiile și guvernele europene s-a întâmplat peste noapte: accesul la un model de top de inteligență artificială a fost tăiat printr-o decizie a guvernului american, nu a furnizorului. Pe 12 iunie, invocând securitatea națională, administrația de la Washington a ordonat companiei Anthropic să suspende accesul la cele mai puternice două modele ale sale – Fable 5 și Mythos 5 – pentru orice cetățean străin, fie în SUA, fie în afara ei. Întrucât compania nu poate separa în timp real cetățenii străini de restul utilizatorilor, efectul practic a fost oprirea celor două modele pentru toți clienții din lume.

„Efectul net al acestui ordin este că trebuie să dezactivăm brusc Fable 5 și Mythos 5 pentru toți clienții noștri, pentru a asigura conformitatea”, a transmis Anthropic într-un comunicat. Compania spune că s-a conformat directivei legale, dar o contestă – motivul invocat de autorități, un „jailbreak”, ar fi unul îngust, iar capabilitățile respective ar fi disponibile și la alte modele – și că speră să restabilească accesul „cât mai curând”, considerând că la mijloc este „o neînțelegere”.
Pentru mediul european de tehnologie, episodul a confirmat o temere veche. „Washingtonul a acționat un «kill-switch» asupra inteligenței artificiale de frontieră, pe care alte țări au început să se bazeze pentru dezvoltarea economică.

Această acțiune tocmai a turnat gaz pe focul dezbaterii despre suveranitatea în AI”, a scris pe LinkedIn Mike Butcher, jurnalist de tehnologie și fost editor la TechCrunch.
Investitoarea Maria Dramalioti-Taylor a punctat ce anume este nou: „A construi pe infrastructura altcuiva nu e o noutate – SaaS-ul a fost construit pe AWS. «Kill switch»-ul este însă nou: o directivă guvernamentală, fără preaviz, fără înlocuitor, un produs dispărut global peste noapte. Ca europeni, tocmai am primit dovada a ceea ce știam de mult: economia noastră de AI funcționează la discreția SUA.”

Cel mai tranșant a formulat miza Nathan Bijnens, CEO al companiei Scrydon și fost angajat Microsoft: „Dacă ești o organizație europeană care a construit pe Fable 5, decizia a fost luată în locul tău, la Washington, într-o seară de vineri. Fără perioadă de tranziție. Fără un drept de apel care să conteze în acel moment. Fără să fii întrebat.” Pentru el, aceasta este adevărata definiție a suveranității: „nu unde se află serverele, ci cine ține degetul pe întrerupător”. Iar întrebarea pe care o lasă liderilor europeni care rulează operațiuni critice este simplă: „Dacă furnizorul tău de AI ar primi mâine o directivă ca aceasta, ce ți-ar mai funcționa?”

Coincidența care a amplificat reacția ține de un text apărut cu puțin timp înainte. Mai mulți cercetători și investitori europeni, între care Judith Dada, General Partner la fondul Visionaries Club, publicaseră „Europe 2031″ – un scenariu în stil science-fiction despre ce s-ar întâmpla dacă SUA ar tăia accesul Europei la inteligența artificială de frontieră. La câteva ore după lansare, directiva americană a făcut scenariul realitate. „«Europe 2031» tocmai a trecut, probabil, prin cel mai scurt interval dintre publicarea unei lucrări de ficțiune și transformarea ei în fapt”, a notat Butcher.

Dada a legat direct cazul de scenariu: „În această dimineață, cetățenii europeni se vor trezi fără acces la Claude Mythos/Fable. Guvernul SUA tocmai a ordonat companiei Anthropic să retragă accesul pentru cetățenii străini. Am scris «Europe 2031» exact pentru acest moment – este genul de eveniment care ne bântuia. Trebuie să urmeze acțiuni drastice”, a scris ea. În aceeași zi, cotidianul german Handelsblatt îi publicase un eseu, „Ce trebuie să facă Germania împotriva declinului în AI”, în care argumentează că datele industriale sunt principalul atu neexploatat al Germaniei: „Cine deține datele industriale are un avantaj pe care nici o sută de miliarde de dolari nu îl pot cumpăra pur și simplu”, scrie Dada, a cărei concluzie este că „întrebarea nu mai este dacă vine această transformare, ci cum o modelăm și ale cui sunt roadele ei”.

Ecouri în România

Cazul a ajuns rapid și în discuția mediului local de business și tehnologie. Bogdan Putinică, fost general manager Microsoft pentru un teritoriu cu zeci de țări, acum implicat în construirea unei „forțe de muncă AI autonome” europene, a comparat momentul cu Războiul Rece: „Dominația AI pe criterii geografice este noul Război Rece… Bun venit în 1982″, a scris el, mirându-se că „Unchiul Sam” ajunge brusc la o logică de tip „noi contra lor”. În comentarii, soluția practică pe care o indică este migrarea către modele deschise (inclusiv chinezești) rulate pe infrastructură europeană și nevoia unor „planuri de continuitate” (disaster recovery) pentru AI.

Fostul ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, a pus problema printr-o analogie ironică: „Cum ar fi, doar ipotetic, să ai un business dependent de un furnizor care operează într-o țară în care guvernul ia decizii imprevizibile cu privire la accesul la unele servicii sau produse?”, scrie el, dând exemple absurde – interdicția peste noapte a vânzării de motorină sau a transportului cu metroul – și încheind: „Noroc că așa ceva nu se întâmplă.” Concluzia lui este scurtă: „Să ne facem planuri raționale.”

Dincolo de indignare, o parte dintre comentatori au pus problema în termeni practici. „Ironia este aproape prea curată. Ceea ce «Europe 2031» descria drept o derivă geopolitică lentă a devenit un singur ciclu de știri de seară”, a scris Slava Polonski, cercetător în AI și fost angajat al Google. „Întrebarea mai grea acum: acest lucru accelerează investițiile europene reale în AI sau produce mai degrabă încă un teanc de documente de poziție?”

Pentru alții, lecția este de infrastructură. „De aceea infrastructura de AI ar trebui declarată critică și tratată cu seriozitatea cuvenită”, a scris Jernej Strasner, care a fondat o companie de infrastructură „suverană” de AI în Europa. Tonul a fost, pe alocuri, și mai tranșant: antreprenorul Sébastien Marion a comentat că „cu cât Europa înțelege mai repede că nu se mai poate baza pe SUA, cu atât mai bine”.