Dependența de investiții străine. Cât de bun va fi anul 2014 pentru contul curent

AU URCAT SPECTACULOS PÂNĂ LA UN MAXIM DE 9,5 MILIARDE DE EURO ÎN 2008. ȘI, LA FEL DE SPECTACULOS,  S-AU PRĂBUșIT ÎN ANII DE CRIZĂ LA VALORI DE PÂNĂ LA CINCI ORI MAI MICI. Iar revenirea fluxurilor de bani care ar trebui să stimuleze creșterea economică este destul de lentă. Pentru perioada următoare, analiștii anticipează un val ascendent de investiții, dar susțin că nu vom vedea prea curând intrări foarte consistente de capitaluri străine, ca înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.

Sumele aduse de investitorii străini în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Până la izbucnirea crizei financiare și economice mondiale, investițiile străine directe (ISD) au crescut în salturi, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică.

Apoi, în 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 mld. euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creștere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România. 2012 a fost anul în care investițiile străine directe nete au revenit pe creștere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 mld. Iar anul trecut ISD-urile au ajuns la 2,7 mld. de euro, depășind cu aproape 27% nivelul din 2012.

IN PRIMUL SEMESTRU DIN 2014 INVESTIțIILE STRĂINE AU FOST DE DOAR 1,2 MLD. DE EURO, în scădere cu 10,3% față de nivelul din aceeași perioadă de anul trecut. Investițiile străine au reușit totuși să finanțeze integral deficitul de cont curent, care a ajuns la sfârșitul lunii iunie la 878 mil. euro. Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar și percepția investitorilor străini, care analizează toți indicatorii, dar se uită în mod special la evoluția economiei. Industria a fost campioana atragerii de investiții străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice.

Dacă în schimb ne uităm la naționalitatea investitorilor, olandezii, austriecii și germanii au adus în perioada 2008-2012 în România aproximativ jumătate din investițiile străine directe, menținându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR. Franța s-a poziționat pe locul al patrulea după procentul deținut în soldul investițiilor străine, ierarhia primelor patru clasate fiind neschimbată din anul 2009. Olanda avea în 2012 o pondere de 22,4% din soldul ISD, Austria 18,5%, Germania 11% și Franța 8,9%. Germania și Franța sunt pe podium și în topul principalelor țări partenere la export. Cumulat, țările din top 10 au avut în perioada 2008-2012 o pondere de peste 80% în soldul total al investițiilor străine. Creșterea soldului investițiilor din cele 10 țări în ultimii cinci ani a fost de 7 mld. euro. La finele anului 2012 soldul investițiilor străine directe a ajuns la 59,1 mld. euro (cu 10 mld. euro peste 2008), din care 39,3 mld. euro au fost participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, și 19,9 mld. euro au fost credit net primit de la investitorii străini.

În anii de criză scăderea investițiilor străine a avut loc în contextul în care corporațiile au adoptat o atitudine mult mai conservatoare în ceea ce privește creșterea prin achiziții, focalizându-se într-o măsură mai mare pe prezervarea sau reducerea activităților pe care le au deja la nivel internațional și utilizarea excesului de lichidități în scopul scăderii gradului de îndatorare. În acest context, fluxurile limitate de capital au devenit extrem de selective în ce privește destinațiile lor, situație care nu a avantajat România, mai ales din cauza unei infrastructuri subdezvoltate și a unei forțe de muncă cu o calificare adecvată în scădere, spune Radu Crăciun, economistul-șef al BCR.

Investițiile productive din vestul țării se lovesc deja de lipsa personalului disponibil, în timp ce investițiile în estul țării nu se fac din lipsă de variante de a traversa munții, ceea ce ne face să asistăm mai degrabă la investiții în zona serviciilor de IT și telecomunicații, care nu au nevoie de foarte mult capital și care nu sunt influențate de lipsa infrastructurii rutiere. ”Din păcate, continuarea situației actuale va duce la creșterea disparităților de dezvoltare între regiunile României în condițiile în care ISD nu vor înregistra creșteri spectaculoase în anii următori. Merită subliniat faptul că, pe lângă lipsa de infrastructură, lipsa unei forțe de muncă cu o calificare adecvată superioară, dar și medie, reprezintă un impediment în creștere în calea ISD„, susține economistul-șef al BCR.

Și până acum distribuția investițiilor străine directe a fost inegală din punct de vedere geografic. În anul 2012, cea mai mare parte a banilor străinilor, adică 61%, a fost direcționată către București/Ilfov, valoarea ISD-urilor ajungând la aproape 36 mld. euro. Pe poziția secundă s-a plasat zona Centru a țării, cu 7,8% din totalul ISD (4,6 mld. euro), urmată îndeaproape de regiunea Vest.

Cert este că nivelul ridicat la care au ajuns investițiile în 2008 a fost ”excepțional„, după cum spune analistul economic Aurelian Dochia. El nu crede, însă, că se va repeta această situație. ”Încet-încet cred că investițiile vor reuși să revină la un nivel care pe termen mediu și lung este de echilibru, de 3-4 mld. de euro anual. România este atractivă din punctul de vedere al costurilor cu forța de muncă, dar infrastructura ridică probleme mari. Dacă nu există autostrăzi și dacă obținerea unor autorizații durează foarte mult, investitorii se gândesc de două ori și pot să se și răzgândească„, susține Dochia.

Scăderea investițiilor străine directe în perioada de criză a fost generată atât de factori interni, de deteriorarea perspectivelor economice, cât și de factori externi precum criza din zona euro. Structural, s-a observat o mutare a investițiilor străine din domenii precum construcțiile și tranzacțiile imobiliare în sectorul industrial și cel energetic, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank.