Dependentă de industria auto și lipsită de fonduri de la UE, economia Ungariei trece prin cea mai proastă perioadă de după criza financiară globală. Polonia, în schimb, defilează

Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, și a stagnat în raport cu tri­mestrul anterior, conform biroului național de statistică maghiar. Economia nu mai reușește să crească sănătos de la mijlocul anului 2022. A scăzut în șapte din ultimele 11 trimestre și în patru din ultimele șase.

În trimestrul trecut, declinul s-a datorat re­cesiunii din industrie, exporturilor slabe, pră­bu­șirii investițiilor de stat din cauza lipsei fondu­rilor europene și slăbirii forței consu­mului din gospodării. În ceea ce privește șansele de reve­nire pentru economia maghiară, vești rele vin din Germania. În schimb, economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a crescut cu 3,7% în primul trimestru, față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, cel mai rapid avans din UE dacă din calcul este exclusă Irlanda, o e­conomie atipică, umflată artificial de profiturile corporațiilor multinaționale.

Investițiile – acumularea de capital – au urcat puternic după o cădere abruptă în trimestrul anterior, con­tribuție semnificativă la creștere având și cere­rea internă. În ceea ce privește evoluția eco­no­miei poloneze până la sfârșitul anului, ana­liștii sunt optimiști. Con­sumul va fi încura­jat de veniturile mai mari și inflația slabă, iar investi­țiile noi își vor face efectul.

În Ungaria, în ultimul an nu a trecut lună în care guvernul să nu anunțe in­vestiții străine în fabrici noi, mai ales în indus­tria auto. Premierul Viktor Orban a pariat pe sectorul auto, în care sunt prezenți toți cei trei mari constructori de mașini germani, pentru reindustrializarea accelerată a țării. Problema cu astfel de investiții este că ele se văd în eco­nomie târziu, după ce uzinele încep să producă. Iar pariul pe industria auto s-a dovedit în ultimii ani neinspirat deoarece sectorul are probleme în Europa. Ungaria este o țară mică și produc­ția sa de mașini nu este destinată pieței interne, ci exportului. Cele mai recente date macroecono­mice arată că în primul tri­mestru valoarea adaugată a in­dustriei maghiare a scăzut cu peste 2% în raport cu perioada de trei luni anterioară. Este al patrulea trimestru consecu­tiv de contracție, după cum scrie Portfolio.hu. Ca activitate, industria s-a retras cu 4% față de primul trimestru al anului trecut. Activitatea din construcții a picat cu 5%. În sectorul serviciilor, evoluțiile mixte sugerează erodarea încrederii companiilor.

Consumul din gospodării a reușit să crească cu 0,4% trimestru la trimestru, dar acesta este cel mai slab ritm din ultimii doi ani. În funcție de anumite criterii, consumul chiar s-a contrac­tat. Investițiile s-au retras cu 2,4%. În ultimii trei ani, evoluția acestora a fost pozitivă în doar două trimestre. Nici investițiile corporate, nici cele de retail, nici ale guvernului nu reușesc să aducă un impuls pozitiv. La revenirea econo­mică ar putea contribui proiectele uriașe de investiții ale giganților străini CATL, BMW și BYD, care vor începe să producă în Ungaria în a doua jumătate a acestui an.

Însă este nesigur dacă aceste fabrici vor reuși să tragă economia după ele într-un mediu extern nefavorabil. Un alt stimulent ar putea veni de la cheltuielile guvernului, care se va pregăti de alegeri. Între timp, din Germania a venit o veste proastă pentru economia maghia­ră. Încrederea din industria auto germană a continuat să se deterioreze în luna mai, arată un sondaj al institutului ifo. Germania este una dintre cele mai mari piețe auto din Europa, dar și centrul sectorului auto european. Economia poloneză a avansat în primul trimestru al acestui an cu 3,7% față de primul trimestru din 2024, arată datele Eurostat. Biroul național de statistică al Poloniei a prezentat o creștere de 3,2% (date neajustate). Este o încetinire ușoară, oricare ar fi sursa cifrelor.

Spre comparație, economia României a urcat cu doar 0,5% în perioada analizată, conform Eurostat. Încetinirea PIB-ului polonez este în linie cu cea a consumului din gospodării și din sectorul public. Au încetinit și investițiile inițiale ale marilor companii. Însă au revenit puternic, cu peste 6%, investițiile în capital fix, după o prăbușire de aproape 7% în trimestrul anterior. Acest lucru sugerează revenirea investițiilor publice, posibil cele legate de apărare și infrastructură, arată ING. Datele despre valoarea adăugată indică performanțe solide ale sectoarelor dominate de servicii. Cererea internă a urcat cu 4,6%. Revenirea investițiilor – Polonia are acces la fonduri europene, spre deosebire de Ungaria – îmbunătățește perspectivele de creștere pentru anul acesta. Analiștii de la banca PKO anticipează și relansarea investițiilor noi din sectorul privat și a consumului din gospodării în contextul salariilor mai mari și frânării scumpirilor. Toate acestea vor permite Poloniei să rămână lider european la creștere economică. ING prevede o creștere a PIB de 3% anul acesta. PKO – una de 3,3%. Anul trecut, economia poloneză s-a extins cu 2,9%.