Democrativa lansează diversiunea reorganizării administrative a României ca să deturneze atenția de la imposibilitatea alcătuirii bugetului

Democrativa PSD-PNL-UDMR lansează diversiunea reorganizării administrative a României ca să deturneze atenția de la imposibilitatea alcătuirii bugetului. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus că va începe să lucreze la un proiect pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, care ar putea duce la o reconfigurare a județelor și desființarea unor comune.

Nu este prima dată când este vânturată în public reorganizarea teritorială a României, însă România a rămas în continuare cu organizarea teritoriului la fel ca în 1966, cu 13.000 de sate dintre care unele cu câteva sute de locuitori, 41 de județe și 500.000 de angajați în administrația locală și personal medical.

„Să se revizuiască accept, dar să nu se schimbe nimic.”

Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt o diversiune pentru că: 1. PSD nu are interes să-și diminueze numărul de primari, așa cum anunță; și 2. Creează un grup de lucru pentru această reorganizare și, așa cum spunea Marcel Ciolacu în noiembrie „dacă vrei să îngropi un lucru, faci o comisie de anchetă”.

Reorganizarea teritorială ar însemna implicit reducerea numărului de primari. Cu peste 90% din primari, PSD, PNL și UDMR nu au niciun interes să micșoreze armata din administrația locală, indispensabilă în alegeri.

Declarațiile lui Marcel Ciolacu înseamnă și aducerea în discuție a pretențiilor UDMR de a se constitui zone administrative etnice mai largi decât județele, pe care să le promoveze într-o autonomie, lucru promis de Marcel Ciolacu lui Viktor Orban. Astfel, prim-ministrul mimează că răspunde pozitiv presiunii lui Orban de a crea aceste zone administrative mai largi.

Singura soluție viabilă pentru România în secolul 21, un secol în care există platforme digitale, inteligența artificială, este o organizare administrativă  și unificarea discrepanțelor între rural și urban – toți românii să fie orășeni  – după cum urmează: construcția a 120 de zone în jurul orașelor, cu un singur primar ales direct și consiliu al acestei zone, iar în restul localităților un administrator/manager ales direct.

Soluțiile au fost evocate pe larg la emisiunea ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC și vor fi discutate miercuri, 15 ianuarie, de la ora 22:00 pe postul de televiziune Aleph News, dar și în edițiile viitoare. Ediția „Cum iei puterea în orașul tău?” poate fi urmărită aici: https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-aprilie-2024-cum-iei-puterea-in-orasul-tau/

Aceste unități sunt mai mici decât județele, dar au suficientă capacitate de administrare. Deciziile vor putea fi aplicate coerent, cu un primar independent de partide, ales prin vot direct.

„Aceste 3.200 de UAT-uri trebuie să se restructureze, să se reorganizeze în așa fel încât centrul de putere economică, dar și socială să fie knowledgeul. Unde ai knowledge? Că ai universitate, că ai centru tehnologic care este evident că însoțit de un număr de întreprinderi, ai un centru care atrage cetățeanul și care automat va reconfigura România”, a spus Adrian Sârbu la ediția „Cum iei puterea de la partide în orașul tău”.

Conform soluției ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, metropolele îndeplinesc următoarele condiții:

• Sunt constituite în jurul unor centre de învățare, de knowledge și tehnologic  care să asigure existența unei populații tinere;
• Sunt  centre economice sustenabil bazate pe resurse  și promovează industrii diferențiate.

Practic aceste zone vor deveni unități economice și administrative apte să genereze un PIB cel puțin la media UE, iar curba lor de dezvoltare va fi asigurată prin investiții diferențiate și specifice zonei. – o localitate precum Caracal va deveni un centru economic și tehnologic pe agricultură ecologică, un oraș precum Pitești va fi în jurul construcției de mașini sau unul precum Galați în jurul industriei metalurgice.

În viitor, zonele metropolitane vor fuziona în regiuni mari – București-Ploiești-Brașov, Timișoara-Arad-Oradea, Constanța-Mangalia, Craiova -Târgu Jiu, Brăila-Galați -Tecuci; Cluj -Sălaj Bistrița, Sibiu- Deva etc.  

În contrast,  harta PIB per capita de astăzi arată cum zonele rurale au rămas în subdezvoltare, cu județe precum Vaslui, Botoșani sau Călărași la sub 10.000 de euro PIB pe cap de locuitor, în vreme ce zonele urbanizate, care au atras investiții și forță de muncă – București-Ilfov, Brașov, au un PIB/capita