Degeaba raportăm salarii medii nete de 4.000 de lei când un muncitor dintr-o fabrică de componente auto germană ia în mână 1.800 de lei. Un muncitor dintr-o fabrică auto câștigă între 3.300 și 3.700 de lei brut pe lună

Companiile din zona de producție obișnuiau să crească salariile angajaților, în medie, cu 8-12% în fiecare an până anul trecut, însă inflația în creștere și deficitul de candidați fac ca anul acesta majorările de salarii să fie mai accelerate.

♦ „Până la finalul acestui an, un muncitor dintr-o fabrică producătoare de componente auto va ajunge la un salariu de 5.000 de lei brut pe lună“, spune Cristian Huzău, country manager, firma de recrutare Gi Group ♦ Pe fondul inflației în creștere, companiile sunt nevoite să majoreze de mai multe ori salariile într-un an.

Companiile din zona de producție obișnuiau să crească salariile angajaților, în medie, cu 8-12% în fiecare an până anul trecut, însă inflația în creștere și deficitul de candidați fac ca anul acesta majorările de salarii să fie mai accelerate. În luna mai a acestui an, rata inflației a ajuns la 14,5%, pentru nivelul creșterilor de salarii bugetate de companiile private. Totuși, în unele fabrici, creșterile salariale din acest an vor depăși cu mult nivelul inflației, pentru ca angajații să resimtă beneficiul majorărilor salariale, dincolo de creșterea costului vieții.

„Un muncitor dintr-o fabrică auto câștigă în medie 3.300 – 3.700 brut, plus celelalte beneficii – tichete de masă, sporuri, asigurare medicală. Cu siguranță la final de an salariul unui muncitor va fi în jur de 5.000 de lei brut, astfel încât să-i fie asigurată angajatorului  o sta­bi­litate a perso­nalului. În zona de inginerie, de dezvoltare, vorbim deja de salarii de câteva ori mai mari. Procentual, salariile inginerilor nu vor crește cu 20%-30%, dar va crește pachetul de beneficii. Acum depinde și de deciziile pe care le vor lua și guvernanții“, a spus Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar Gi Group, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În opinia lui, piața muncii din România a ajuns cam în aceeași situație cu cea din vestul Europei, unde deja candidații nu mai sunt dispuși să facă joburile clasice pe salariile existente, prea mici față de costul vieții.

„Apar tot mai multe joburi noi, diversificate, cu venituri mai mari decât joburile clasice“.

În ultimii doi ani, conform lui Cristian Huzău, cele mai căutate locuri de muncă au fost în logistică, food delivery, ride sharing, online marketing, creare de conținut, call center și back-office, deoarece sunt joburi mai ușoare și mai accesibile decât cele în domeniul construcțiilor sau al agriculturii.

De asemenea, în ultimii ani a avut loc și o migrație serioasă a forței de muncă necalificată din România către vestul Europei mai ales în zona de construcții și de agricultură, ceea ce a condus la lipsa de personal necalificat. Soluționarea problemei a constat în aducerea forței de muncă din Nepal, India și Pakistan.

„Salariile lucrătorilor din afara României nu sunt mai mari decât ale românilor. Costul cu ei este mai mare: costul de a obține documentația, costul de transport, și pe lângă costurile salariale mai există un cost de cazare și de masă“.

Totodată, el a adăugat că nu li se poate acorda o majorare salarială lucrătorilor români echivalentă cu costurile pe care le cheltuie angajatorul cu candidații asiatici, pentru că astfel este nevoie de majorare salarială pentru toți angajații români: „Ponderea angajaților din străinătate este mică versus numărul total de angajați dintr-o companie. Ce rezolvă, de fapt, forța de muncă externă este faptul că asigură stabilitate. Minimul de contract pe care și-l doresc este de măcar un an de zile. Ei ar prefera să vină pentru doi ani.“

Gi Group în România are peste 1.800 de angajați și în urmă cu doi ani a început să aducă personal din state asiatice. Pentru a aduce un angajat străin durează 4-6 luni, iar firma dispune deja de 60 de angajați nepalezi și urmează să alăture firmei încă două-trei valuri până la toamnă.

Ce fel de capitalism am construit în România?

► Salariile mici din fabrici i-au făcut creativi pe muncitorii români. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de bonusuri aplicate în fabricile din România este așa-numitul „bonus de prezență“. Acesta are o valoare de 100 – 200 de lei pe lună și se acordă muncitorilor care vin toată luna la serviciu, fără să își ia concedii medicale. Angajatorii au inventat acest bonus în urmă cu câțiva ani, când muncitorii își luau câteva zile de concediu medical fictiv în fiecare lună și primeau indemnizație echivalentă cu 75% din venitul brut și își suplimentau veniturile lucrând ca zilieri în agricultură, fără forme legale.

► În vremea comunismului, lucrurile păreau clare: „Tata cântă pe tractor/mama cozonaci ne face/ iar noi învățăm cu spor/ Când e pace“. Sau: „Tatăl meu coboară-n mină,/Ca să smulgă fierul,/Dar pe seară, mult îi place/ Să privească cerul. /Tatăl meu dă țării pâine/ E pe câmpuri vara/ Are mari oștiri de grâne/ Cât se-ntinde țara.“ Și acum multitasking. Și la fabrică și la cules de vinete.