Deficitul forței de muncă generează pagube masive în Germania: Prima economie a Europei suferă pierderi de 85 de miliarde de dolari pe an din cauza lipsei de lucrători
Pe măsură ce Germania se confruntă cu o criză energetică care amenință viitorul națiunii ca lider industrial european, o lipsă acută de muncitori îngreunează sever efortul producătorilor de a rămâne competitivi pe piață, raportează Bloomberg. Lipsa forței de muncă calificate…
Pe măsură ce Germania se confruntă cu o criză energetică care amenință viitorul națiunii ca lider industrial european, o lipsă acută de muncitori îngreunează sever efortul producătorilor de a rămâne competitivi pe piață, raportează Bloomberg.
Lipsa forței de muncă calificate – cauzată de îmbătrânirea populației și exacerbată de pandemie – înfometează sever producătorii germani de top din toate sectoarele. Sondajele recente au arătat că 50% dintre firme reduc producția din cauza problemelor de personal, fapt care costă economia până la 85 de miliarde de dolari pe an.
„Din ce în ce mai multe companii își reduc activitatea pentru că pur și simplu nu sunt suficienți lucrători”, a spus Stefan Sauer, expert pe piața muncii la Institutul Ifo din München. „Pe termen mediu și lung, este probabil ca această problemă să se agraveze.
O creștere abruptă a costului forței de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură gravă adusă spiritului de competiție de pe piață.
Producătorii germani — în special cei mai mari consumatoari de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, de sticlă și ceramică — au văzut deja marjele evaporându-se din cauza costurilor în creștere. Unii au fost nevoiți să închidă fabricile sau să mute producția în străinătate.
Lipsa forței de muncă mărește presiunea. În condițiile în care lucrătorii se confruntă cu o cerere tot mai mare, inflația urcând până la 10,9% luna trecută — cea mai rapidă rată de când a fost introdusă moneda euro în urmă cu mai bine de 20 de ani — personalul din sectorul public german caută o creștere a salariului cu 10,5%, în timp ce lucrătorii din industriile grele cer o creștere de 8% a salariului.
Creșterile rapide ale salariilor ar putea contribui la consolidarea inflației, creând o bătaie de cap pentru factorii de decizie. Tendința ar putea împinge Banca Centrală Europeană să adopte măsuri tot mai aspre, chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc.
Felix Huefner, economist la UBS Group AG din Frankfurt, se așteaptă ca salariile germane să crească cu 3,5% până la sfârșitul anului 2023.
„Prețurile ridicate la energie și lipsa de muncitori calificați sunt cu siguranță un obstacol pentru viitorul industriei germane”, a spus Huefner. „Țări precum Franța, care au o demografie mai bună, vor avea o capacitate productivă mai puternică în viitor.”
Industria auto își dublează eforturile pentru a-și construi propria forță de muncă. BMW a angajat recent 75.000 de angajați în programe de recalificare pentru noile tehnologii de producție cu niveluri mai ridicate de digitalizare și automatizare. Gigantul de piese auto Continental AG și-a înscris 10% din forța de muncă la școala sa internă de tehnologie.