Deficitul fiscal al Guvernului Ciolacu 1 ne îngroapă: Agenția de rating S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Dacă guvernul Ciolacu 2 nu ia măsurile necesare, agenția de rating va arunca România în categoria junk nerecomandată investițiilor

Agenția americană Standard and Poors (S&P) revizuiește perspectiva de rating a României la negativ, cu un pas înainte de categoria nerecomandată investitorilor, connform unei comunicări a agenției. 

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanțele publice ale României în următorii câțiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, scrie S&P.

De asemenea, adaugă analiștii agenției de rating, ratingul României ar putea retrograda la categoria „junk”, adică nerecomandată investițiilor, dacă economia nu ajută bugetul, iar defiictul bugetar din 2025 va fi mai mare decât așteptările.

Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creștere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele așteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creștere mai abruptă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând în același timp deficitele de cont curent substanțiale ale României.

S&P vede o creștere economică de numai 1% pentru România în 2025, mult sub așteptările analiștilor locali sau ale guvernului și Comisiei Europene, care prognozează creșteri de 2,5-3%.

„Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial.”

Analiza S&P pe larg:

Prezentare generală

Mediul politic fragmentat și incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern.

Cheltuielile ridicate pre-electorale au împins deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 – mult peste așteptările noastre, ceea ce semnalează și provocări în limitarea costurilor în contextul unei economii în încetinire.

Politicile fiscale relaxate vor menține deficitele de cont curent (CAD) la un nivel ridicat și finanțate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potențial România la șocuri de încredere ale investitorilor străini.

Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran ‘BBB-/A-3’ pentru România.

Acțiunea de rating

Pe 24 ianuarie 2025, S&P Global Ratings a revizuit perspectiva pentru România la negativă de la stabilă. În același timp, am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung și scurt ‘BBB-/A-3’ în valută și monedă locală.

 Perspectivă

Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanțele publice ale României în următorii câțiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%.

Scenariu negativ

Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creștere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele așteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creștere mai abruptă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând în același timp deficitele de cont curent substanțiale ale României.

Scenariu pozitiv

Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial.

Justificare:

Am revizuit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile pentru finanțele publice ale României. În opinia noastră, realizarea planului de consolidare fiscală al guvernului ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice crescute evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și a perspectivelor de creștere economică mai lentă. În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăși 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernului se va stabiliza probabil în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani – în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB – au depășit substanțial și în mod constant așteptările noastre.

Depășirile persistente ale bugetului au dus la creșterea datoriei publice nominale de 2,5 ori din 2020 și la creșterea costurilor cu dobânzile de peste 3 ori, crescând nevoile de refinanțare ale guvernului. Politicile fiscale relaxate au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din rândul piețelor emergente la nivel global, cu o medie de aproape 7% din PIB în următorii câțiva ani.

Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat – în urma anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 – și într-o perspectivă de creștere mai slabă agravată de stagnarea activității economice în principalii parteneri comerciali ai României, și anume Germania. Consolidarea întârziată va menține probabil dezechilibrele macroeconomice existente la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, ar putea duce la o nouă întârziere a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu ating corecția fiscală minimă cerută de regulile fiscale ale UE. Țara se află sub Procedura de Deficit Excesiv (EDP) a Comisiei Europene (CE) din 2020.

Profilul instituțional și economic: Noul guvern al României se confruntă cu un mediu politic polarizat și un spațiu de manevră limitat în materie de politici.

– În urma alegerilor din 2024, guvernul de coaliție cuprinde trei partide, susținute de un grup parlamentar, care, împreună, dețin o majoritate restrânsă într-un parlament fragmentat.

– Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a exacerbat un mediu politic foarte polarizat.

– Creșterea economică în 2024 a fost sub așteptările noastre, deoarece cererea internă puternică s-a tradus în principal în creșterea importurilor; credem că perspectivele de creștere ale României vor rămâne o provocare în 2025.

Anul super-electoral al României – care a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare – s-a încheiat cu alegerile parlamentare, care au indicat un grad substanțial de fragmentare politică. Trei partide au reușit să convină asupra unei coaliții guvernamentale, deși depind de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar pentru a obține o majoritate. La scurt timp după alegerile parlamentare, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale pe motiv de interferență din surse străine. Decizia a adăugat la un mediu politic tensionat, cu mai multe proteste având loc după decizia curții.

Guvernul actual este în mare parte aliniat în ceea ce privește majoritatea punctelor de politică, inclusiv poziția sa pro-UE, dar trebuie să opereze în cadrul unui spațiu de manevră limitat. Majoritatea sa parlamentară este restrânsă și depinde de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar. Spațiul de manevră în materie de politică fiscală este limitat, având în vedere necesitatea de a consolida în limitele prevăzute de EDP a CE. România se confruntă, de asemenea, cu alte provocări sub forma unei creșteri relativ scăzute, a unor deficite externe ridicate și a unei inflații persistent ridicate.

Deși guvernul planifică să consolideze finanțele publice și să avanseze reformele necesare pentru a debloca transferurile UE – inclusiv din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) – implementarea va rămâne o provocare. Considerăm RRF o ancoră politică importantă care stimulează guvernul să reformeze cadrul instituțional al țării. România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE, iar corupția și eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de Redresare și Reziliență vor fi în mare parte necontroversate, credem că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat. În plus, România se află sub EDP din 2020. Credem că o lipsă percepută de îmbunătățire a poziției fiscale a României, în conformitate cu regulile fiscale ale UE, ar putea continua să întârzie unele fonduri RRF.

Deblocarea fondurilor UE pentru investiții va fi importantă pentru stimularea creșterii economice, care a fost mai mică de 1% în 2024. Ne așteptăm ca stagnarea economică să se prelungească și în 2025, motiv pentru care prognozăm că economia reală se va extinde doar modest cu 2,1%. Creșterea reală a PIB-ului în 2024 a fost împiedicată de cererea externă slabă, în special din Germania, principalul partener comercial al țării. În plus, o mare parte din creșterea cererii interne a României a fost canalizată către importuri mai degrabă decât către producția internă. Trebuie admis că România a raportat una dintre cele mai mari creșteri ale dinamicii venitului disponibil real la nivel global în ultimele 18 luni, pe fondul unei creșteri salariale de 20% în sectorul public în ultimul an, a mai multor majorări ale salariului minim și a unei creșteri substanțiale a pensiilor. În ciuda acestui fapt, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forței de muncă și o creștere doar marginală a șomajului de la minimele istorice.

Fonduri UE de puțin sub 60 de miliarde de euro, aproximativ 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și în cadrul RRF. Aceste fonduri vor permite mai multe investiții în tranziția energetică, transporturi și asistență medicală.

În același timp, economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări structurale, inclusiv tendințe demografice nefavorabile, care vor persista pe termen lung. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creșterea, în absența unor eforturi de reformă pentru a aborda nepotrivirile de competențe sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și, în cele din urmă, pentru a încetini emigrația netă. În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, și ne așteptăm ca această tendință să se modereze doar marginal în următorii câțiva ani.

Profilul de flexibilitate și performanță: Consolidarea fiscală va fi o provocare pentru următorii ani, în urma cheltuielilor semnificative de anul trecut

– Cheltuielile pre-electorale au împins deficitul guvernamental general la aproape 8,7% din PIB în 2024, și nu ne așteptăm ca deficitele să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

– Politica fiscală pro-ciclică a lărgit deficitul de cont curent (CAD), care va rămâne ridicat la peste 7% din PIB în medie între 2025-2028. Cu toate acestea, credem în continuare că intrările de fonduri UE vor modera creșterea datoriei externe în aceeași perioadă.

– Politica fiscală a împins parțial inflația la cel mai ridicat nivel din Europa Centrală și de Est (ECE). În opinia noastră, creșterile de prețuri vor rămâne probabil peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României (BNR) cel puțin în următorii doi ani.

Deficitele guvernamentale generale ale României au depășit substanțial așteptările noastre anterioare, cu deficite globale în 2024 ajungând probabil la aproape 8,7% din PIB în termeni de numerar, comparativ cu estimarea noastră anterioară de 7,3% din PIB. Acest lucru va face ca consolidarea fiscală în următorii ani să fie mai dificilă decât ne așteptam. Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor totale a ajuns probabil la un substanțial 19% de la an la an. Depășirile de cheltuieli s-au datorat în mare parte unei creșteri salariale în sectorul public de 20%, costând aproximativ 18 miliarde de lei românești (RON) (aproximativ 1% din PIB); creșterii transferurilor sociale, inclusiv o majorare a pensiilor, costând combinat 14 miliarde RON, sau 0,8% din PIB; cheltuielilor militare crescând la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investițiilor publice suplimentare de aproximativ 24 miliarde RON, 1,4% din PIB.

Autoritățile au anunțat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri pe partea de venituri, cum ar fi eliminarea scutirilor de impozit pe venit personal, care ar putea ajunge la 4 miliarde RON; amânarea programelor de investiții publice care nu sunt cofinanțate de UE; și înghețarea salariilor din sectorul public și a programelor de asistență socială, inclusiv indexarea pensiilor. În timp ce autoritățile încearcă să consolideze finanțele publice mai rapid, ne așteptăm ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 și să scadă doar ușor sub 6% din PIB până în 2028 în absența unor ajustări fiscale suplimentare.